1 Atunci Isus, pe cînd cuvînta gloatelor și ucenicilor Săi,
2 a zis: „Cărturarii și Fariseii șed pe scaunul lui Moise.
3 Deci toate lucrurile, pe cari vă spun ei să le păziți, păziți-le și faceți-le; dar după faptele lor să nu faceți. Căci ei zic,
4 Ei leagă sarcini grele și cu anevoie de purtat, și le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le miște.
5 Toate faptele lor le fac pentru ca să fie văzuți de oameni. Astfel, își fac filacteriile late, își fac poalele veștmintelor cu ciucuri lungi;
6 umblă după locurile dintîi la ospețe, și după scaunele dintîi în sinagogi;
7 le place să le facă oamenii plecăciuni prin piețe, și să le zică: «Rabi! Rabi!»
8 Voi să nu vă numiți Rabi! Fiindcă Unul singur este Învățătorul vostru: Hristos, și voi toți sînteți frați.
9 Și «Tată» să nu numiți pe nimeni pe pămînt; pentrucă Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri.
10 Să nu vă numiți «Dascăli»; căci Unul singur este Dascălul vostru: Hristosul.
11 Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru.
12 Oricine se va înălța, va fi smerit; și oricine se va smeri, va fi înălțat.
13 Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentrucă voi închideți oamenilor Împărăția cerurilor: nici voi nu intrați în ea, și nici pe cei ce vor să intre, nu-i lăsați să intre.
14 Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentrucă voi mîncați casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii, faceți rugăciuni lungi; de aceea veți lua o mai mare osîndă.
15 Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentrucă voi înconjurați marea și pămîntul, ca să faceți un tovarăș de credință; și, după ce a ajuns tovarăș de credință, faceți din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decît sînteți voi înșivă.
16 Vai de voi, povățuitori orbi, cari ziceți: «Dacă jură cineva pe Templu, nu este nimic; dar dacă jură pe aurul Templului, este legat de jurămîntul lui.»
17 Nebuni și orbi! Care este mai mare: aurul sau Templul, care sfințește aurul?
18 «Dacă jură cineva pe altar, nu este nimic», «dar dacă jură pe darul de pe altar, este legat de jurămîntul lui.»
19 Nebuni și orbi! Care este mai mare: darul, sau altarul, care sfințește darul?
20 Deci, cine jură pe altar, jură pe el și pe tot ce este deasupra lui;
21 cine jură pe Templu, jură pe el și pe Celce locuiește în el;
22 și cine jură pe cer, jură pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu și pe Celce șade pe el.»
23 Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentrucă voi dați zeciuială din izmă, din mărar și din chimen, și lăsați nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila și credincioșia; pe acestea trebuia să le faceți, și pe acelea să nu le lăsați nefăcute.
24 Povățuitori orbi, cari strecurați țînțarul și înghițiți cămila!
25 Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar înlăuntru sînt pline de răpire și de necumpătare.
26 Fariseu orb! Curăță întîi partea din lăuntru a paharului și a blidului, pentruca și partea de afară să fie curată.
27 Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentrucă voi sînteți ca mormintele văruite, cari, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinlăuntru sînt pline de oasele morților și de orice fel de necurățenie.
28 Tot așa și voi, pe dinafară vă arătați neprihăniți oamenilor, dar pe dinlăuntru sînteți plini de fățărnicie și de fărădelege.
29 Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi zidiți mormintele proorocilor, împodobiți gropile celor neprihăniți,
30 și ziceți: Dacă am fi trăit noi în zilele părinților noștri, nu ne-am fi unit cu ei la vărsarea sîngelui proorocilor.
31 Prin aceasta mărturisiți despre voi înșivă că sînteți fiii celor ce au omorît pe prooroci.
32 Voi dar umpleți măsura părinților voștri!
33 Șerpi, pui de năpîrci! Cum veți scăpa de pedeapsa gheenei?
34 De aceea, iată, vă trimet prooroci, înțelepți și cărturari. Pe unii din ei îi veți omorî și răstigni, pe alții îi veți bate în sinagogile voastre, și-i veți prigoni din cetate în cetate;
35 ca să vină asupra voastră tot sîngele nevinovat, care a fost vărsat pe pămînt, dela sîngele neprihănitului Abel pînă la sîngele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-ați omorît între Templu și altar.
36 Adevărat vă spun, că toate acestea vor veni peste neamul acesta.
37 Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci și ucizi cu pietre pe cei trimeși la tine! De cîte ori am vrut să strîng pe copiii tăi cum își strînge găina puii supt aripi, și n’ați vrut!
38 Iată că vi se lasă casa pustie;
39 căci vă spun că deacum încolo nu Mă veți mai vedea pînă cînd veți zice: «Binecuvîntat este Celce vine în Numele Domnului!“