5 Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, și altul la negustoria lui.
6 Ceilalți au pus mîna pe robi, și-au bătut joc de ei, și i-au omorît.
7 Cînd a auzit împăratul s’a mîniat; a trimes oștile sale, a nimicit pe ucigașii aceia, și le-a ars cetatea.
8 Atunci a zis robilor săi: «Nunta este gata; dar cei poftiți n’au fost vrednici de ea.
9 Duceți-vă dar la răspîntiile drumurilor, și chemați la nuntă pe toți aceia pe cari-i veți găsi.»
10 Robii au ieșit la răspîntii, au strîns pe toți pe cari i-au găsit, și buni și răi, și odaia ospățului de nuntă s’a umplut de oaspeți.
11 Împăratul a intrat să-și vadă oaspeții; și a zărit acolo pe un om, care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.