17 Isai a zis fiului său David: „Ia pentru frații tăi efa aceasta de grîu prăjit și aceste zece pîni, și aleargă în tabără la frații tăi;
18 du și aceste zece cașuri de brînză căpeteniei care este peste mia lor. Să vezi dacă frații tăi sînt bine, și să-mi aduci vești temeinice.
19 Ei sînt cu Saul și cu toți bărbații lui Israel în valea terebinților, în război cu Filistenii.“
20 David s’a sculat dis de dimineață. A lăsat oile în seama unui paznic, și-a luat lucrurile, și a plecat, cum îi poruncise Isai. Cînd a ajuns în tabără, oștirea pornise să se așeze în șiruri de bătaie și scotea strigăte de război.
21 Israel și Filistenii s’au așezat în șiruri de bătaie, oștire către oștire.
22 David a dat lucrurile pe cari le avea în mînile celui ce păzea calabalîcurile, și a alergat la șirurile de bătaie. Cum a ajuns, a întrebat pe frații săi de sănătate.
23 Pe cînd vorbea cu ei, iată că Filisteanul din Gat, numit Goliat, a înaintat între cele două oștiri, ieșind afară din șirurile Filistenilor. A rostit aceleași cuvinte ca mai înainte, și David le-a auzit.