24 La vederea acestui om toți cei din Israel au fugit dinaintea lui, și i-a apucat o mare frică.
25 Fiecarea zicea: „Ați văzut pe omul acesta înaintînd? A înaintat ca să arunce ocara asupra lui Israel! Dacă-l va omorî cineva, împăratul îl va umplea de bogății, îi va da de nevastă pe fiică-sa, și va scuti de dări casa tatălui său în Israel.“
26 David a zis oamenilor de lîngă el: „Ce se va face aceluia care va omorî pe Filisteanul acesta, și va lua ocara deasupra lui Israel? Cine este Filisteanul acesta, acest netăiat împrejur, ca să ocărască oștirea Dumnezeului celui viu?“
27 Poporul, spunînd din nou aceleași lucruri, i-a zis: „Așa și așa se va face aceluia care-l va omorî.“
28 Eliab, fratele lui cel mai mare, care-l auzise vorbind cu oamenii aceștia, s’a aprins de mînie împotriva lui David. Și a zis: „Pentru ce te-ai pogorît tu, și cui ai lăsat acele puține oi în pustie? Îți cunosc eu mîndria și răutatea inimii. Te-ai pogorît ca să vezi lupta.“
29 David a răspuns: „Ce-am făcut oare? Nu pot să vorbesc astfel?“
30 Și s’a întors dela el ca să vorbească cu altul, și i-a pus aceleași întrebări. Poporul i-a răspuns ca și întîiaș dată.