2 David a răspuns preotului Ahimelec: „Împăratul mi-a dat o poruncă și mi-a zis: «Nimeni să nu știe nimic de pricina pentru care te trimet și de porunca pe care ți-am dat-o.» Am hotărît un loc de întîlnire cu oamenii mei.
3 Acum ce ai la îndemînă? Dă-mi cinci pîni, sau ce se va găsi.“
4 Preotul a răspuns lui David: „N-am pîne obicinuită la îndemnă, ci numai pîne sfințită; doar dacă oamenii tăi s’au ferit de împreunarea cu femei!“
5 David a răspuns preotului: „Ne-am ferit de împreunarea cu femei de trei zile decînd am plecat, și toți oamenii mei sînt curați; de altfel, dacă aceasta este o faptă necurată, va fi sfințită negreșt azi de acela care o va face.“
6 Atunci preotul i-a dat pînea sfințită, căci nu era acolo altă pîne decît pînea pentru punerea înainte, care fusese luată dinaintea Domnului ca să fie înlocuită cu pîne caldă, în clipa cînd luaseră pe cealaltă.
7 Chiar în ziua aceea, se afla acolo închis înaintea Domnului un om dintre slujitorii lui Saul; era un Edomit, numit Doeg, căpetenia păstorilor lui Saul.
8 David a zis lui Ahimelec: „N’ai la îndemînă o suliță sau o sabie? Căci nu mi-am luat cu mine nici sabia nici armele, pentrucă porunca împăratului era grabnică.“