6 David a fost în mare strîmtroare, căci poporul vorbea să-l ucidă cu pietre, pentru că toți erau amărîți în suflet, fiecare din pricina fiilor și fetelor lui. Dar David s’a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul, Dumnezeul lui.
7 El a zis preotului Abiatar, fiul lui Ahimelec: „Adu-mi efodul!“ Abiatar a adus efodul la David.
8 Și David a întrebat pe Domnul: „Să urmăresc oastea aceasta? O voi ajunge?“ Domnul i-a răspuns: „Urmărește-o, căci o vei ajunge și vei izbăvi totul.“
9 Și David a pornit, el și cei șase sute de oameni cari erau cu el. Au ajuns la pîrîul Besor, unde s’au oprit cei ce rămîneau la coadă.
10 David i-a urmărit mai departe, cu patru sute de oameni; dar două sute de oameni s’au oprit, fiind prea obosiți ca să mai treacă pîrîul Besor.
11 Pe cîmp au dat peste un om Egiptean, pe care l-au adus la David. I-au dat să mănînce pîne și să bea apă,
12 și i-au mai dat și o legătură de smochine și două legături de stafide. După ce a mîncat, i-au venit iarăș puterile, căci nu mîncase și nu băuse apă de trei zile și trei nopți.