2 Cronici 34 VDC

1 Iosia avea opt ani cînd a ajuns împărat, și a domnit treizeci și unu de ani la Ierusalim.

2 El a făcut ce este bine înaintea Domnului și a umblat în căile tatălui său David: nu s’a abătut dela ele nici la dreapta nici la stînga.

3 În al optulea an al domniei lui, pe cînd era încă tînăr, a început să caute pe Dumnezeul tatălui său David. Și în doisprezecelea an, a început să curățească Iuda și Ierusalimul de înălțimi, de idolii Astarteei, de chipuri cioplite și de chipuri turnate.

4 Au dărîmat înaintea lui altarele Baalilor, și au tăiat stîlpii închinați soarelui, cari erau deasupra lor; a sfărîmat idolii Astarteei, chipurile cioplite și chipurile turnate, le-a făcut praf, a presărat praful pe mormintele celor ce le aduseseră jertfe,

5 și a ars oasele preoților pe altarele lor. Astfel a curățit Iuda și Ierusalimul.

6 În cetățile lui Manase, lui Efraim, lui Simeon, și chiar lui Neftali, pretutindeni, în mijlocul dărîmăturilor lor,

7 a dărîmat altarele, a făcut bucăți idolii Astarteei și chipurile cioplite, le-a făcut praf, și a tăiat toți stîlpii închinați soarelui în toată țara lui Israel. Apoi s’a întors la Ierusalim.

8 În al optsprezecelea an al domniei lui, dupăce a curățit țara și casa, a trimes pe Șafan, fiul lui Ațalia, pe Maaseia, căpetenia cetății și pe Ioah, fiul lui Ioahaz, arhivarul, să dreagă casa Domnului, Dumnezeului său.

9 S’au dus la marele preot Hilchia, și au dat argintul adus în Casa lui Dumnezeu, pe care-l strînseseră Leviții păzitori ai pragului, dela Manase și Efraim, și dela toată cealaltă parte a lui Israel, și dela tot Iuda și Beniamin și dela locuitorii Ierusalimului.

10 L-au dat în mînile meșterilor însărcinați cu facerea lucrării în Casa Domnului. Aceștia l-au dat lucrătorilor cari munceau la dregerea Casei Domnului,

11 iar ei l-au dat tîmplarilor și zidarilor, ca să cumpere pietre cioplite și lemne pentru grinzi și pentru căptușitul clădirilor pe cari le stricaseră împărații lui Iuda.

12 Oamenii aceștia au lucrat cinstit în lucrul lor. Erau puși supt privegherea lui Iahat și Obadia, Leviți din fiii lui Merari, și a lui Zaharia și Meșulam, din fiii Chehatiților. Toți aceia dintre Leviți, cari știau să cînte bine,

13 vegheau asupra lucrărilor și cîrmuiau pe toți lucrătorii cari aveau de făcut felurite lucrări. Mai erau și alți Leviți, logofeți, dregători și ușieri.

14 În clipa cînd au scos argintul care fusese adus în Casa Domnului, preotul Hilchia a găsit cartea Legii Domnului, dată prin Moise.

15 Atunci Hilchia a luat cuvîntul și a zis logofătului Șafan: „Am găsit cartea Legii în Casa Domnului.“ Și Hilchia a dat lui Șafan cartea.

16 Șafan a adus împăratului cartea. Și cînd a dat socoteală împăratului, a zis: „Slujitorii tăi au făcut tot ce li s’a poruncit.

17 Au strîns argintul care se afla în Casa Domnului, și l-au dat în mînile priveghetorilor și lucrătorilor.“

18 Logofătul Șafan a mai spus împăratului: „Preotul Hilchia mi-a dat o carte.“ Și Șafan a citit-o înaintea împăratului.

19 Cînd a auzit împăratul cuvintele Legii, și-a sfîșiat hainele.

20 Și împăratul a dat următoarea poruncă lui Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Șafan, lui Abdon, fiul lui Mica, lui Șafan, logofătul, și lui Asaia, slujitorul împăratului:

21 „Duceți-vă și întrebați pe Domnul pentru mine și pentru rămășița lui Israel și Iuda, cu privire la cuvintele cărții acesteia care s’a găsit. Căci mare mînie s’a vărsat peste noi din partea Domnului, pentrucă părinții noștri n’au ținut cuvîntul Domnului, și n’au împlinit tot ce este scris în cartea aceasta.

22 Hilchia și cei trimiși de împărat s’au dus la proorocița Hulda, nevasta lui Șalum, fiul lui Tochehat, fiul lui Hasra, străjerul veșmintelor. Ea locuia la Ierusalim, în cealaltă mahala a cetății. Dupăce au spus ce aveau de spus,

23 ea le-a răspuns: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: „Spuneți omului care v’a trimes la mine:

24 „Așa vorbește Domnul: „Iată, voi trimete nenorociri peste locul acesta și peste locuitorii lui, și anume toate blestemele scrise în cartea care s’a citit înaintea împăratului lui Iuda.

25 Pentrucă M’au părăsit și au adus tămîie altor dumnezei, mîniindu-Mă prin toate lucrările mînilor lor, mînia Mea s’a vărsat asupra acestui loc, și nu se va stinge.“

26 Dar să spuneți împăratului lui Iuda care v’a trimes să întrebați pe Domnul: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cuvintele pe cari le-ai auzit:

27 „Pentrucă ți s’a înduioșat inima, pentrucă te-ai smerit înaintea lui Dumnezeu, cînd ai auzit cuvintele rostite de El împotriva acestui loc și împotriva locuitorilor lui, pentrucă te-ai smerit înaintea Mea, pentrucă ți-ai sfîșiat hainele și ai plîns înaintea Mea, și Eu, am auzit, – zice Domnul. –

28 Iată, te voi strînge lîngă părinții tăi, vei fi adăugat în pace în mormîntul tău și nu vei vedea cu ochii tăi toate nenorocirile pe cari le voi trimete peste locul acesta și peste locuitorii lui.“ Ei au adus împăratului răspunsul acesta.

29 Împăratul a strîns pe toți bătrînii din Iuda și din Ierusalim.

30 Apoi s’a suit la Casa Domnului, cu toți oamenii lui Iuda și cu locuitorii Ierusalimului, cu preoții și Leviții, și cu tot poporul, dela cel mai mare pînă la cel mai mic. A citit înaintea lor toate cuvintele cărții legămîntului, care se găsise în casa Domnului.

31 Împăratul stătea pe scaunul lui împărătesc, și a încheiat legămînt înaintea Domnului, îndatorindu-se să urmeze pe Domnul și să păzească poruncile Lui, învățăturile Lui, și legile Lui, din toată inima și din tot sufletul lui, și să împlinească cuvintele legămîntului, scrise în cartea aceasta.

32 Și a făcut să intre în legămînt toți cei ce se aflau la Ierusalim și în Beniamin. Și locuitorii Ierusalimului au lucrat după legămîntul lui Dumnezeu, legămîntul Dumnezeului părinților lor.

33 Iosia a îndepărtat toate urîciunile din toate țările copiilor lui Israel, și a făcut ca toți cei ce se aflau în Israel să slujească Domnului, Dumnezeului lor. În tot timpul vieții lui, nu s’au abătut dela Domnul, Dumnezeul părinților lor.

Capitolele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36