36 Cînd vor păcătui împotriva Ta, – căci nu este om care să nu păcătuiască, – și cînd vei fi mîniat împotriva lor și-i vei da în mîna vrăjmașului, care-i va duce robi într’o țară depărtată sau apropiată:
37 dacă își vor veni în fire în țara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine, și Îți vor face cereri în țara robiei lor, și vor zice: «Am păcătuit, am săvîrșit fărădelegi, am făcut rău!»
38 dacă se vor întoarce la Tine din toată inima lor și din tot sufletul lor, în țara robiei lor, unde au fost duși robi, dacă-Ți vor face rugăciuni, cu privirile întoarse spre țara lor, pe care ai dat-o părinților lor, spre cetatea pe care ai ales-o și spre casa pe care am zidit-o Numelui Tău, –
39 ascultă din ceruri, din locul locuinței Tale, rugăciunile și cererile lor, și fă-le dreptate: iartă poporului Tău păcatele făcute împotriva Ta!
40 Acum, Dumnezeule, ochii Tăi să fie deschiși, și urechile să-Ți fie cu luare aminte la rugăciunea făcută în locul acesta!
41 Acum, Doamne, Dumnezeule, scoală-Te, vino la locul Tău de odihnă, Tu și chivotul măreției Tale. Preoții Tăi, Doamne Dumnezeule, să fie îmbrăcați cu mîntuirea, și prea iubiții Tăi să se bucure de fericire!
42 Doamne Dumnezeule, nu îndepărta pe unsul Tău, adu-Ți aminte de bunătățile făgăduite robului Tău David!“