6 Baalatul, și toate cetățile cari slujeau ca cetăți pentru merinde și cari țineau de el, toate cetățile pentru cară, cetățile pentru călărime, și tot ce a găsit cu cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban, și în toată țara al cărei stăpîn era.
7 Pe tot poporul care mai rămăsese din Hetiți, din Amoriți, din Fereziți, din Heviți și din Iebusiți, care nu făcea parte din Israel,
8 pe urmașii lor cari rămăseseră după ei în țară și pe cari nu-i nimiciseră copiii lui Israel, Solomon i-a ridicat ca oameni de corvoadă, ceeace au fost pînă în ziua de azi.
9 Solomon n’a întrebuințat ca robi pentru lucrările lui, pe niciunul din copiii lui Israel: căci ei erau oameni de război, căpeteniile lui, slujbașii lui, mai marii carălor și călărimii lui.
10 Căpeteniile puse de împăratul Solomon în fruntea poporului, și însărcinați să privegheze peste el, erau în număr de două sute cincizeci.
11 Solomon a suit pe fata lui Faraon din cetatea lui David în casa pe care i-o zidise; căci a zis: „Nevastă-mea să nu locuiască în casa lui David, împăratul lui Israel, pentrucă locurile în cari a intrat chivotul Domnului sînt sfinte.“
12 Atunci Solomon a adus arderi de tot Domnului pe altarul Domnului, pe care-l zidise înaintea pridvorului.