1 Femeia înțeleaptă își zidește casa,iar femeia nebună o dărîmă cu înseși mînile ei. –
2 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul,dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocotește. –
3 În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui,dar pe înțelepți îi păzesc buzele lor. –
4 Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală,dar puterea boilor aduce belșug de roduri. –
5 Un martor credincios nu minte,dar un martor mincinos spune minciuni.
6 Batjocoritorul caută înțelepciunea și n’o găsește,dar pentru omul priceput știința este lucru ușor. –
7 Depărtează-te de nebun,căci nu pe buzele lui vei găsi știința. –
8 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă,dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși. –
9 Cei nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoință. –
10 Inima își cunoaște necazurile,și nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. –
11 Casa celor răi va fi nimicită,dar cortul celor fără prihană va înflori. –
12 Multe căi pot părea bune omului,dar la urmă se văd că duc la moarte. –
13 De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită,și bucuria poate sfîrși prin necaz. –
14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui,și omul de bine se satură și el de ce este în el. –
15 Omul lesne crezător crede orice vorbă,dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. –
16 Înțeleptul se teme și se abate dela rău,dar nesocotitul este îngîmfat și fără frică. –
17 Cine este iute la mînie face prostii,și omul plin de răutate se face urît. –
18 Cei proști au parte de nebunie,dar oamenii chibzuiți sînt încununați cu știință. –
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni,și cei nelegiuiți înaintea porților celui neprihănit. –
20 Săracul este urît chiar și de prietenul său,dar bogatul are foarte mulți prieteni. –
21 Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat,dar ferice de cine are milă de cei nenorociți. –
22 În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc.dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie.
23 Oriunde se muncește este și cîștig,dar oriunde numai se vorbește, este lipsă. –
24 Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți,dar cei nesocotiți n’au altceva decît nebunie. –
25 Martorul care spune adevărul scapă suflete,dar cel înșelător spune minciuni. –
26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El,și copiii lui au un loc de adăpost la El. –
27 Frica de Domnul este un izvor de viață,ea ne ferește de cursele morții. –
28 Mulțimea poporului este slava împăratului,lipsa poporului este pieirea voivodului. –
29 Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. –
30 O inimă liniștită este viața trupului,dar prizma este putrezirea oaselor. –
31 Cine asuprește pe sărac, batjocorește pe Ziditorul său,dar cine are milă de cel lipsit, cinstește pe Ziditorul său. –
32 Cel rău este doborît de răutatea lui,dar cel neprihănit chiar și la moarte trage nădejde. –
33 Înțelepciunea se odihnește într’o inimă pricepută,dar în mijlocul celor nesocotiți ea se dă de gol. –
34 Neprihănirea înalță pe un popor,dar păcatul este rușinea popoarelor. –
35 Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit,dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.