1 Mai mult prețuiește săracul, care umblă în neprihănirea lui,decît un bogat cu buze stricate și nebun. –
2 Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva,și cine aleargă neghiobește înainte, o nimerește rău. –
3 Nebunia omului îi sucește calea, și apoi cîrtește împotriva Domnului cu inima lui. –
4 Bogăția aduce un mare număr de prieteni,dar săracul este părăsit de prietenul lui. –
5 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit,și cel ce spune minciuni nu va scăpa. –
6 Omul darnic are mulți lingușitori,și toți sînt prieteni cu cel ce dă daruri. –
7 Toți frații săracului îl urăsc;cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el!El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți. –
8 Cine capătă înțelepciune, își iubește sufletul;cine păstrează priceperea, găsește fericirea. –
9 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit,și celce spune minciuni va pieri, –
10 Unui nebun nu-i șade bine să trăiască în desfătări,cu atît mai puțin unui rob să stăpînească peste voivozi. –
11 Înțelepciunea face pe om răbdător,și este o cinste pentru el să uite greșelile. –
12 Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu,și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă. –
13 Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său,și o nevastă gîlcevitoare este ca o strașină de pe care picură într’una. –
14 Casa și averea le moștenim dela părinți,dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. –
15 Lenea te cufundă într’un somn adînc,și sufletul molatic sufere de foame. –
16 Cine păzește porunca, își păzește sufletul;cine nu veghează asupra căii sale, va muri. –
17 Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul,și El îi va răsplăti binefacerea. –
18 Pedepsește-ți fiul, căci tot mai este nădejde,dar nu dori să-l omori. –
19 Cel pe care-l apucă mînia trebuie să-și ia pedeapsa;căci dacă-l scoți din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. –
20 Ascultă sfaturile, și primește învățătura, ca să fii înțelept pe viitor! –
21 Omul face multe planuri în inima lui,dar hotărîrea Domnului, aceea se împlinește. –
22 Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui;și mai mult prețuiește un sărac decît nu mincinos. –
23 Frica de Domnul duce la viață,și celce o are, petrece noaptea sătul,fără să fie cercetat de nenorocire. –
24 Leneșul își vîră mîna în strachină,și n’o duce înapoi la gură. –
25 Lovește pe batjocoritor, și prostul se va face înțelept;mustră pe omul priceput, și va înțelege știința. –
26 Cine jăfuiește pe tatăl său și izgonește pe mamă-sa,este un fiu care aduce rușine și ocară. –
27 Încetează, fiule, să mai asculți învățătura,dacă ea te depărtează de învățăturile înțelepte. –
28 Un martor stricat își bate joc de dreptate,și gura celor răi înghite nelegiuirea. –
29 Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori,și loviturile pentru spinările nebunilor.