1 Nu te făli cu ziua de mîne,căci nu știi ce poate aduce o zi. –
2 Să te laude altul, nu gura ta,un străin, nu buzele tale.
3 Piatra este grea, și nisipul este greu,dar supărarea pe care o pricinuiește nebunul este mai grea de cît amîndouă. –
4 Furia este fără milă și mînia năvalnică,dar cine poate sta împotriva geloziei? –
5 Mai bine o mustrare pe fațăde cît o prietenie ascunsă. –
6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui,dar sărutările unui vrăjmaș sînt mincinoase. –
7 Sătulul calcă în picioare fagurul de miere,dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. –
8 Ca pasărea plecată din cuibul ei,așa este omul plecat din locul său.
9 Cum înveselește untdelemnul și tămîia inima,așa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. –
10 Nu părăsi pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău,dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău:mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. –
11 Fiule, fii înțelept, și înveselește-mi inima,și atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocorește. –
12 Omul chibzuit vede răul și se ascunde;dar proștii merg spre el și sînt pedepsiți. –
13 Ia-i haina, căci s’a pus chezaș pentru altul,ia-l zălog în locul unei străine. –
14 Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineață,este privită ca un blestem. –
15 O strașină, care picură necurmat într’o zi de ploaie,și o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.
16 Cine o oprește, parcă oprește vîntul,și parcă ține untdelemnul în mîna dreaptă. –
17 După cum ferul ascute ferul,tot așa și omul ațîță mînia altui om. –
18 Cine îngrijește de un smochin va mînca din rodul lui,și cine-și păzește stăpînul va fi prețuit. –
19 Cum răspunde în apă fața la față,așa răspunde inima omului inimii omului. –
20 După cum locuința morților și adîncul nu se pot sătura,tot așa nici ochii omului nu se pot sătura. –
21 Ce este tigaia pentru lămurirea argintului și cuptorul pentru lămurirea aurului:aceea este bunul nume pentru un om. –
22 Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunțelor,nebunia tot n’ar ieși din el. –
23 Îngrijește bine de oile tale,și ia seama la turmele tale.
24 Căci nici o bogăție nu ține vecinic,și nici cununa nu rămîne pe vecie. –
25 Dupăce se ridică fînul, se arată verdeața nouă,și ierburile de pe munți sînt strînse. –
26 Mieii sînt pentru îmbrăcăminte,și țapii pentru plata ogorului;
27 laptele caprelor ți-ajunge pentru hrana ta, a casei tale,și pentru întreținerea slujnicelor tale.