25 Nici nu este adorat cu mâini omeneşti, ca şi cum ar avea nevoie de ceva, el care dă tuturor viaţă şi suflare şi toate;
26 Şi a făcut dintr-un singur sânge toate naţiunile oamenilor să locuiască pe toată faţa pământului, şi a hotărât timpurile dinainte rânduite şi granițele locuinţei lor;
27 Ca să îl caute pe Domnul, dacă, ar putea cumva să îl caute bâjbâind şi să îl găsească, deşi nu este departe de fiecare dintre noi;
28 Fiindcă în el trăim şi ne mişcăm şi avem fiinţă; cum au spus unii dintre poeţii voştri: Fiindcă şi noi suntem urmaşii lui.
29 Fiind aşadar urmaşi ai lui Dumnezeu, nu ar trebui să gândim că Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului, sau pietrei, cioplită prin arta şi planul omului.
30 Şi Dumnezeu a trecut cu vederea timpurile acestei ignoranţe; dar acum, porunceşte tuturor oamenilor de pretutindeni, să se pocăiască;
31 Pentru că a stabilit o zi în care el va judeca lumea în dreptate prin acel bărbat pe care l-a rânduit; prin care a dat asigurare tuturor, prin aceea că l-a înviat dintre morţi.