1 Iar după acestea, Pavel a plecat din Atena şi a venit la Corint;
2 Şi a găsit un anumit iudeu numit Aquila, născut în Pontus, venit de curând din Italia cu soţia sa Priscila; (deoarece Claudius poruncise tuturor iudeilor să plece din Roma) şi a venit la ei.
3 Şi pentru că era de acelaşi meşteşug, a rămas cu ei şi lucra, fiindcă erau de meseria făcători de corturi.
4 Şi el discuta în sinagogă în fiecare sabat şi convingea pe iudei şi pe greci.
5 Şi când au coborât deopotrivă Sila şi Timotei din Macedonia, Pavel era constrâns în duh şi adeverea iudeilor că Isus era Cristosul.
6 Şi când ei s-au împotrivit lor înșiși şi au blasfemiat, şi-a scuturat hainele şi le-a spus: Sângele vostru să fie asupra capetelor voastre; eu sunt curat; de acum încolo mă voi duce la neamuri.
7 Şi a plecat de acolo şi a intrat în casa unuia numit Iustus, care se închina lui Dumnezeu, a cărui casă era lipită de sinagogă.
8 Şi Crisp, mai marele sinagogii, a crezut în Domnul cu toată casa lui; şi mulţi dintre corinteni, auzind, au crezut şi au fost botezaţi.
9 Atunci Domnul i-a spus lui Pavel, în timpul nopţii, printr-o viziune: Nu te teme, dimpotrivă, vorbeşte şi nu tăcea;
10 Pentru că eu sunt cu tine şi nimeni nu te va prinde să îţi facă rău, pentru că eu am mult popor în acea cetate.
11 Şi a rămas acolo un an şi şase luni, învăţând cuvântul lui Dumnezeu între ei.
12 Şi pe când era Galio, proconsul al Ahaiei, iudeii, într-un gând, s-au ridicat împotriva lui Pavel şi l-au adus la scaunul de judecată,
13 Spunând: Acesta incită pe oameni să se închine lui Dumnezeu împotriva legii.
14 Şi pe când Pavel era gata să deschidă gura, Galio le-a spus iudeilor: Dacă ar fi vorba într-adevăr despre vreun lucru de nelegiuire, sau desfrânare stricată, iudeilor, după cuviinţă v-aş îndura;
15 Dar dacă este o problemă de cuvinte şi nume şi de legea voastră, vă priveşte; fiindcă eu nu intenţionez să fiu judecător al acestora.
16 Şi i-a alungat de la scaunul de judecată.
17 Atunci, toţi grecii l-au prins pe Sosten, mai marele sinagogii şi l-au bătut înaintea scaunului de judecată. Şi lui Galio nu îi păsa de nimic din acestea.
18 Iar Pavel a rămas încă multe zile, după care şi-a luat rămas bun de la fraţi şi a navigat de acolo în Siria şi cu el Priscila şi Aquila; după ce Pavel şi-a tuns scurt părul în Chencrea, fiindcă făcuse un jurământ.
19 Şi a venit la Efes şi i-a lăsat acolo; iar el a intrat în sinagogă şi discuta cu iudeii.
20 Dar, cerându-i să rămână mai mult timp cu ei, nu a consimţit;
21 Ci şi-a luat rămas bun de la ei, spunând: Trebuie, neapărat, să ţin această sărbătoare care vine, în Ierusalim; dar mă voi întoarce la voi din nou, dacă Dumnezeu voieşte. Şi s-a îmbarcat din Efes.
22 Şi după ce a debarcat la Cezareea şi a urcat şi a salutat biserica, a coborât la Antiohia.
23 Şi după ce a petrecut ceva timp, a ieşit şi a traversat pe rând ţinutul Galatiei şi al Frigiei, întărind pe toţi discipolii.
24 Iar un anumit iudeu, numit Apolo, născut la Alexandria, un bărbat elocvent, fiind puternic în scripturi, a ajuns la Efes.
25 Acesta era învăţat în calea Domnului; şi fiind fervent în duh, vorbea şi învăţa cu de-amănuntul lucrurile despre Domnul, cunoscând doar botezul lui Ioan.
26 Şi acesta a început să vorbească cutezător în sinagogă; şi Aquila şi Priscila, auzindu-l, l-au luat la ei şi i-au arătat mai exact calea lui Dumnezeu.
27 Şi când s-a gândit să treacă în Ahaia, fraţii au scris, îndemnând pe discipoli să îl primească; acesta, când a venit, a ajutat mult pe cei care crezuseră prin har.
28 Fiindcă el convingea pe iudei cu putere, public, arătând prin scripturi că Isus este Cristos.