26 Din această cauză mi s-a bucurat inima şi limba mi s-a veselit; peste acestea şi carnea mea se va odihni în speranţă;
27 Pentru că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu îl vei da pe Sfântul tău să vadă putrezirea.
28 Tu mi-ai făcut cunoscute căile vieţii; mă vei umple de bucurie cu înfăţişarea ta.
29 Bărbaţi şi fraţi, lăsaţi-mă să vă vorbesc pe faţă despre patriarhul David, că el este deopotrivă mort şi îngropat şi mormântul lui este cu noi până în această zi.
30 De aceea, fiind profet şi ştiind că Dumnezeu i-a jurat cu jurământ, că din rodul coapselor sale, conform cărnii, îl va ridica pe Cristos să şadă pe tronul său;
31 El, prevăzând, a vorbit despre învierea lui Cristos, că sufletul lui nu a fost lăsat în iad, nici carnea lui nu a văzut putrezirea.
32 Pe acest Isus l-a înviat Dumnezeu, pentru care noi toţi suntem martori.