9 Şi s-a ridicat strigăt mare; şi scribii, care erau de partea fariseilor, s-au sculat şi se certau aprins, spunând: Nu găsim nimic rău în acest om; dar dacă i-a vorbit un duh sau un înger, să nu ne luptăm împotriva lui Dumnezeu.
10 Iar după ce s-a făcut disensiune mare, căpetenia, temându-se ca nu cumva Pavel să fie rupt în bucăţi de ei, a poruncit soldaţilor să coboare şi să îl smulgă cu forţa din mijlocul lor şi să îl aducă în fortăreaţă.
11 Iar noaptea următoare, Domnul a stat lângă el în picioare şi a spus: Pavele, îndrăzneşte; fiindcă aşa cum ai adeverit despre mine în Ierusalim, aşa trebuie să aduci mărturie şi la Roma.
12 Iar după ce s-a făcut ziuă, unii dintre iudei s-au înhăitat şi s-au legat cu blestem, spunând că nici nu vor mânca, nici nu vor bea până nu îl vor fi ucis pe Pavel.
13 Şi erau mai mulţi de patruzeci cei care au făcut acest complot.
14 Aceştia, venind la preoţii de seamă şi la bătrâni, au spus: Ne-am legat cu mare blestem că nu vom gusta nimic până nu îl vom ucide pe Pavel.
15 De aceea acum voi, împreună cu consiliul, spuneţi căpeteniei ca mâine să îl aducă jos la voi, ca şi cum aţi dori să cercetaţi ceva mai amănunţit despre el; iar noi, înainte să se apropie el, suntem gata să îl ucidem.