2 Un coş avea smochine foarte bune, ca smochinele coapte întâi; şi celălalt coş avea smochine foarte rele, care nu puteau fi mâncate, de rele ce erau.
3 Atunci Domnul mi-a spus: Ce vezi tu, Ieremia? Şi eu am spus: Smochine; smochinele bune, foarte bune; şi cele rele, foarte rele, care nu pot fi mâncate, de rele ce sunt.
4 Din nou cuvântul Domnului a venit la mine, spunând:
5 Astfel spune Domnul, Dumnezeul lui Israel: Ca aceste smochine bune, astfel îi voi deosebi pe cei duşi captivi din Iuda, pe care i-am trimis din locul acesta în ţara caldeenilor, pentru binele lor.
6 Pentru că mi-am pus ochii mei asupra lor pentru bine şi îi voi aduce din nou în această ţară; şi îi voi zidi şi nu îi voi surpa; şi îi voi sădi şi nu îi voi smulge.
7 Şi le voi da o inimă pentru a mă cunoaşte, că eu sunt Domnul; şi ei vor fi poporul meu şi eu voi fi Dumnezeul lor, pentru că se vor întoarce la mine cu toată inima lor.
8 Şi ca smochinele rele, ce nu pot fi mâncate, de rele ce sunt ele; într-adevăr astfel spune Domnul: Astfel voi da pe Zedechia împăratul lui Iuda, şi pe prinţii lui şi rămăşiţa din Ierusalim, care rămâne în această ţară şi pe cei care locuiesc în ţara Egiptului;