19 Dar eu am spus: Cum să te pun printre copii şi să îţi dau o ţară plăcută, o moştenire frumoasă a oştirilor naţiunilor? Şi am mai spus: Mă vei numi: Tatăl meu; şi nu te vei întoarce de la mine.
20 Cu adevărat precum o soţie cu perfidie se depărtează de soţul ei, tot astfel v-aţi purtat voi cu perfidie cu mine, casă a lui Israel, spune Domnul.
21 O voce s-a auzit pe înălţimi, plâns şi cereri ale copiilor lui Israel, pentru că şi-au pervertit calea şi l-au uitat pe Domnul Dumnezeul lor.
22 Întoarceţi-vă, voi copii decăzuţi, eu vă voi vindeca decăderile. Iată, noi venim la tine, pentru că tu eşti Domnul Dumnezeul nostru.
23 Cu adevărat în zadar se aşteaptă salvare de la dealuri şi de la mulţimea munţilor. Cu adevărat în Domnul Dumnezeul nostru este salvarea lui Israel.
24 Fiindcă ruşinea a mistuit munca părinţilor noştri din tinereţea noastră: turmele lor şi cirezile lor, pe fiii lor şi pe fiicele lor.
25 Noi zăcem în ruşinea noastră şi ocara noastră ne acoperă, pentru că am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeul nostru, noi şi părinţii noştri, din tinereţea noastră şi până în această zi şi nu am ascultat de vocea Domnului Dumnezeul nostru.