1 Povara văii viziunii: Ce este cu tine acum, că te-ai urcat cu totul pe acoperişurile caselor?
2 Tu, cea plină de gălăgie, cetate tumultuoasă, cetate voioasă; ucişii tăi nu sunt ucişi cu sabia, nici morţi în bătălie.
3 Toţi conducătorii tăi au fugit împreună, sunt legaţi de arcaşi; toţi cei găsiţi în tine, care au fugit de departe, sunt legaţi împreună.
4 De aceea am spus: Întoarceţi privirea de la mine; voi plânge amar, nu vă osteniţi să mă mângâiaţi, din cauza prădării fiicei poporului meu.
5 Fiindcă este o zi de tulburare şi de călcare în picioare şi de nedumerire de la Domnul Dumnezeul oştirilor în valea viziunii, dărâmând zidurile, şi de strigăt către munţi.
6 Şi Elam a purtat tolba, cu care de bărbaţi şi călăreţi, şi Chirul a dezvelit scutul.