1 În acele zile Ezechia era bolnav de moarte. Şi profetul Isaia, fiul lui Amoţ, a venit la el şi i-a spus: Astfel spune Domnul: Pune-ţi casa în ordine, fiindcă vei muri şi nu vei trăi.
2 Atunci Ezechia şi-a întors faţa la perete şi s-a rugat Domnului,
3 Şi a spus: Aminteşte-ţi, Doamne, te implor, cum am umblat înaintea ta în adevăr şi cu o inimă desăvârşită şi am făcut ce este bine înaintea ochilor tăi. Şi Ezechia a plâns mult.
4 Atunci cuvântul Domnului a venit la Isaia, spunând:
5 Du-te şi spune-i lui Ezechia: Astfel spune Domnul, Dumnezeul lui David, tatăl tău: Am auzit rugăciunea ta, am văzut lacrimile tale; iată, voi adăuga zilelor tale cincisprezece ani.
6 Şi te voi scăpa, pe tine şi această cetate, din mâna împăratului Asiriei şi voi apăra această cetate.
7 Şi acesta îţi va fi un semn de la Domnul, că Domnul va face lucrul pe care l-a spus;
8 Iată, voi aduce din nou umbra treptelor, care a coborât în cadranul solar al lui Ahaz, zece trepte înapoi. Astfel soarele s-a întors zece trepte; trepte prin care coborâse.
9 Scrierea lui Ezechia, împăratul lui Iuda, când a fost bolnav şi s-a vindecat de boala lui:
10 Am spus la stârpirea zilelor mele, voi merge la porţile mormântului, sunt lipsit de restul anilor mei.
11 Am spus: Nu voi vedea pe Domnul, pe Domnul în ţara celor vii, nu voi mai privi pe om cu locuitorii lumii.
12 Vârsta mea s-a depărtat şi a plecat de la mine precum cortul păstorului, mi-am tăiat viaţa ca un ţesător, el mă va stârpi cu boală grea, din zi până în noapte îmi vei pune capăt.
13 Am recunoscut până dimineaţa, precum un leu, aşa îmi va frânge el toate oasele mele, din zi până în noapte îmi vei pune capăt.
14 Ca un cocor sau o rândunică, astfel am ciripit; am jelit ca un porumbel, ochii mei se sfârşesc, uitându-se în sus; Doamne, sunt oprimat, luptă-te pentru mine.
15 Ce voi spune? Mi-a vorbit deopotrivă şi el însuşi a făcut aceasta, voi merge uşor toţi anii mei în amărăciunea sufletului meu.
16 Doamne, prin aceste lucruri trăiesc oamenii şi în toate aceste lucruri este viaţa duhului meu, astfel mă vei însănătoşi şi îmi vei da viaţă.
17 Iată, pentru pace am avut mare amărăciune, dar tu în dragoste mi-ai scăpat sufletul din groapa putrezirii, fiindcă ai aruncat toate păcatele mele în spatele tău.
18 Căci mormântul nu te poate lăuda, moartea nu te poate sărbătorii, cei care coboară în groapă nu pot spera în adevărul tău.
19 Cel viu, cel viu te va lăuda, aşa cum fac eu în această zi, tatăl va face cunoscut adevărul tău copiilor.
20 Domnul a fost gata să mă salveze, de aceea noi vom cânta cântecele mele pe instrumente cu coarde toate zilele vieţii noastre în casa Domnului.
21 Şi Isaia a spus: Să se ia o turtă de smochine şi să o întindă peste ulcer şi se va însănătoşi.
22 Ezechia a mai spus: Care este semnul că mă voi ridica la casa Domnului?