1 Voi cânta preaiubitului meu o cântare a iubitului meu despre via lui. Preaiubitul meu are o vie pe un deal foarte roditor;
2 Şi el a îngrădit-o şi i-a adunat pietrele şi a sădit-o cu cea mai aleasă viţă şi a construit un turn în mijlocul ei şi de asemenea a făcut o presă de vin în ea; şi s-a aşteptat să aducă struguri, dar a adus struguri sălbatici.
3 Şi acum, voi locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda, judecaţi, vă rog, între mine şi via mea.
4 Ce se putea face mai mult viei mele iar eu nu i-am făcut? De ce, când am aşteptat să aducă struguri, a adus struguri sălbatici?
5 Şi acum, ascultaţi, vă voi spune ce voi face viei mele: Îi voi lua îngrăditura şi va fi mâncată; şi îi voi surpa zidul şi va fi călcată în picioare;
6 Şi o voi lăsa pustiită, nu va fi curăţată, nici săpată şi vor veni mărăcini şi spini, de asemenea voi porunci norilor să nu mai dea ploaie peste ea.
7 Căci via Domnului oştirilor este casa lui Israel şi bărbaţii lui Iuda sunt planta desfătării lui, şi el a căutat judecată, dar iată, oprimare; dreptate, dar iată, un strigăt.
8 Vai celor ce alătură casă la casă, care aşază câmp cu câmp, până nu mai este loc, ca ei să fie puşi singuri în mijlocul pământului!
9 În urechile mele a spus Domnul oştirilor: Cu adevărat multe case vor fi pustiite, cele mari şi frumoase, vor fi fără locuitori.
10 Da, zece acri de vie vor produce un bat şi sămânţa unui omer va da o efă.
11 Vai celor care se ridică devreme dimineaţa, ca să urmeze băutură tare, care continuă până noaptea, până vinul îi aprinde!
12 Şi harpa şi viola, tamburina şi fluierul şi vinul sunt în ospeţele lor, dar ei nu iau aminte la lucrarea Domnului şi nu iau aminte la lucrarea mâinilor lui.
13 De aceea poporul meu este dus în captivitate, deoarece nu are cunoaştere; şi bărbaţii lui demni de cinste sunt înfometaţi şi mulţimile lui uscate de sete.
14 De aceea iadul s-a lărgit pe sine şi şi-a deschis gura fără măsură, şi gloria lor şi mulţimea lor şi fastul lor şi cel ce se bucură, vor coborî în el.
15 Şi omul rău va fi doborât şi viteazul va fi umilit şi ochii celor îngâmfaţi vor fi umiliţi;
16 Dar Domnul oştirilor va fi înălţat în judecată şi Dumnezeu care este sfânt va fi sfinţit în dreptate.
17 Atunci mieii vor paşte după felul lor şi locurile pustiite ale celor graşi le vor mânca străinii.
18 Vai celor care trag nedreptate cu funiile vanităţii, şi păcat de parcă ar fi cu frânghia unei căruţe;
19 Care spun: Să se grăbească şi să iuţească lucrarea lui, ca să o vedem; şi să se apropie şi să vină sfatul Celui Sfânt al lui Israel, ca să îl cunoaştem!
20 Vai celor ce numesc răul bine şi binele rău, care pun întuneric pentru lumină şi lumină pentru întuneric, care pun amar pentru dulce şi dulce pentru amar!
21 Vai celor înţelepţi în proprii ochi şi chibzuiţi în propria lor vedere!
22 Vai celor tari la băut vin şi bărbaţi ai tăriei la amestecat băutură tare,
23 Care declară drept pe cel stricat pentru răsplată şi îndepărtează dreptatea celui drept de la el!
24 De aceea aşa cum focul mistuie miriştea şi flacăra consumă pleava, tot aşa rădăcina lor va fi ca putreziciunea şi înflorirea lor se va înălţa precum praful, deoarece au aruncat legea Domnului oştirilor şi au dispreţuit cuvântul Celui Sfânt al lui Israel.
25 De aceea se aprinde mânia Domnului împotriva poporului său, şi el şi-a întins mâna împotriva lor şi i-a lovit şi dealurile au tremurat şi trupurile lor moarte au fost sfâşiate în mijlocul străzilor. Cu toate acestea mânia lui nu s-a întors, ci mâna lui este încă întinsă.
26 Şi el va ridica un însemn naţiunilor de departe şi le va şuiera de la marginea pământului şi, iată, ei vor veni degrabă cu iuţeală;
27 Nimeni dintre ei nu va obosi nici nu se va poticni; nimeni nu va moţăi nici nu va dormi; nici brâul coapselor lor nu va fi desfăcut, nici şiretul sandalelor lor nu va fi rupt;
28 Ei ale căror săgeţi sunt ascuţite şi toate arcurile lor încordate, copitele cailor lor vor fi socotite ca şi cremene şi roţile lor ca un vârtej de vânt;
29 Răcnetul lor va fi ca al unui leu, vor răcni ca leii tineri; da, vor răcni şi vor prinde prada şi o vor duce în siguranţă şi nimeni nu o va elibera.
30 Şi în acea zi ei vor urla împotriva lor ca urletul mării; şi dacă cineva priveşte spre ţară, iată, întuneric şi întristare, şi lumina este întunecată în cerurile acesteia.