6 Când un om va apuca pe fratele său, din casa tatălui său, îi va spune: Ai îmbrăcăminte, fii conducătorul nostru şi fie această ruină sub mâna ta;
7 În acea zi el va jura, spunând: Nu voi fi vindecător, căci în casa mea nu este nici pâine, nici îmbrăcăminte, nu mă face conducător al poporului.
8 Fiindcă Ierusalimul este ruinat şi Iuda este căzut, căci limba lor şi facerile lor sunt împotriva Domnului, pentru a provoca ochii gloriei lui.
9 Arătarea înfăţişării lor mărturiseşte împotriva lor; şi ei rostesc păcatul ca Sodoma, nu îl ascund. Vai sufletului lor! căci şi-au făcut rău lor înşişi.
10 Spuneţi-i celui drept, că îi va fi bine, căci ei vor mânca rodul facerilor lor.
11 Vai celui stricat! îi va fi rău, căci i se va da răsplata mâinilor lui.
12 Cât despre poporul meu, copiii sunt opresorii lor şi femei conduc peste ei. Poporul meu, cei ce te conduc te fac să rătăceşti şi distrug calea potecilor tale.