2 Atunci Ezechia şi-a întors faţa la perete şi s-a rugat Domnului,
3 Şi a spus: Aminteşte-ţi, Doamne, te implor, cum am umblat înaintea ta în adevăr şi cu o inimă desăvârşită şi am făcut ce este bine înaintea ochilor tăi. Şi Ezechia a plâns mult.
4 Atunci cuvântul Domnului a venit la Isaia, spunând:
5 Du-te şi spune-i lui Ezechia: Astfel spune Domnul, Dumnezeul lui David, tatăl tău: Am auzit rugăciunea ta, am văzut lacrimile tale; iată, voi adăuga zilelor tale cincisprezece ani.
6 Şi te voi scăpa, pe tine şi această cetate, din mâna împăratului Asiriei şi voi apăra această cetate.
7 Şi acesta îţi va fi un semn de la Domnul, că Domnul va face lucrul pe care l-a spus;
8 Iată, voi aduce din nou umbra treptelor, care a coborât în cadranul solar al lui Ahaz, zece trepte înapoi. Astfel soarele s-a întors zece trepte; trepte prin care coborâse.