20 El s-a așezat între tabăra egiptenilor și tabăra lui Israel. Noaptea, norul era întunecos întro parte și luminos în cealaltă. Astfel, cele două tabere nu s-au apropiat una de cealaltă întreaga noapte.
21 Apoi Moise și-a întins mâna spre mare. Domnul a pus marea în mișcare printr-un vânt puternic dinspre răsărit, care a despărțit apele și a făcut din mare pământ uscat.
22 Israeliții au trecut prin mijlocul mării ca pe pământ uscat, apele făcându-se zid la dreapta și la stânga lor.
23 Egiptenii i-au urmărit și toți caii lui Faraon, carele și călăreții lui au intrat după ei în mare.
24 Spre dimineață Domnul s-a uitat din stâlpul de foc și din nor la oștirea egiptenilor și a adus învălmășeală în rândul acestora.
25 A făcut ca roțile de la carele lor să cadă, astfel că egiptenii au început să le mânuiască cu greutate. Ei au zis: „Să fugim dinaintea lui Israel căci Domnul se luptă pentru ei împotriva Egiptului!“
26 Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ți mâna spre mare și apele vor veni înapoi peste egipteni, peste carele și peste călăreții lor.“