1 Când poporul a văzut că Moise întârzie să coboare de pe munte, s-a strâns în jurul lui Aaron și i-a zis: – Vino și fă-ne niște zei care să meargă înaintea noastră, căci nu știm ce s-a întâmplat cu acest Moise, care ne-a scos din țara Egiptului!
2 Aaron le-a răspuns: – Scoateți cerceii de aur din urechile soțiilor voastre, ale fiilor voștri și ale fiicelor voastre și aduceți-i la mine!
3 Și toți și-au scos cerceii de aur din urechi și i-au adus la Aaron.
4 El a luat aurul de la ei, l-a bătut cu o unealtă și a făcut din el un vițel turnat. Ei au zis: „Israele, aceștia sunt zeii tăi care teau scos din țara Egiptului!“
5 Când a văzut Aaron lucrul acesta, a zidit un altar înaintea lui și a zis: „Mâine va fi o sărbătoare în cinstea Domnului! “
6 A doua zi s-au sculat dis-de-dimineață și au adus arderi de tot și jertfe de pace. Poporul s-a așezat să mănânce și să bea, după care s-a sculat să se distreze.
7 Domnul i-a zis lui Moise: – Coboară de pe munte, căci poporul tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului, s-a stricat.
8 S-au abătut repede de la calea pe care le-am poruncit-o; șiau turnat un vițel, i s-au închinat, i-au adus jertfe și au zis: „Israele, iată zeii tăi care te-au scos din țara Egiptului!“
9 Am văzut cât de încăpățânat este acest popor, a continuat Domnul să-i spună lui Moise.
10 Acum, lasă-Mă! Mânia Mea are să se aprindă împotriva lor și-i voi mistui, iar din tine voi face un neam mare.
11 Dar Moise a căutat fața Domnul ui , Dumnezeul său, zicând: – Doamne , de ce să se aprindă mânia Ta împotriva poporului Tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului cu mare putere și cu mână puternică?
12 De ce să zică egiptenii: „Spre nenorocirea lor i-a scos, ca să-i omoare prin munți și să-i șteargă de pe fața pământului!“ Întoarce-Te din mânia Ta cea aprigă și lasă-Te de răul pe care vrei să-l faci poporului Tău.
13 Adu-Ți aminte de robii Tăi: Avraam, Isaac și Israel, cărora le-ai jurat pe Tine Însuți, zicându-le: „Vă voi înmulți urmașii ca stelele cerului și toată această țară, pe care v-am promis-o, o voi da urmașilor voștri și ei o vor moșteni pentru totdeauna.“
14 Atunci Domnul a renunțat la răul pe care avea de gând să-l facă poporului Său.
15 Apoi Moise s-a întors și s-a coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mâini, table care erau scrise pe ambele părți, scrise pe față și pe spate.
16 Tablele erau lucrarea lui Dumnezeu și scrisul era scrisul lui Dumnezeu săpat pe table.
17 Când Iosua a auzit zgomotul făcut de poporul care striga, i-a zis lui Moise: – Este zgomot de război în tabără.
18 Moise a răspuns: – Nu este nici strigăt de biruință, nu este nici vaiet de înfrângere, ci zgomot de petrecere este ceea ce eu aud.
19 În timp ce se apropia de tabără, Moise a văzut vițelul și dansul. Atunci s-a aprins de mânie, a aruncat tablele din mâini și le-a sfărâmat de poalele muntelui.
20 A luat vițelul pe care l-au făcut și l-a ars în foc. L-a măcinat până s-a făcut cenușă, după care a împrăștiat cenușa pe apă și a dat-o israeliților s-o bea.
21 – Ce ți-a făcut acest popor de ai adus asupra lui un păcat atât de mare? i-a zis Moise lui Aaron.
22 – Să nu se aprindă de mânie domnul meu, i-a răspuns Aaron; tu cunoști poporul acesta și știi că este pornit la rău.
23 Ei mi-au zis: „Vino și fă-ne niște zei care să meargă înaintea noastră, căci nu știm ce s-a întâmplat cu acest Moise, care ne-a scos din țara Egiptului.“
24 Atunci eu le-am răspuns: „Oricine are aur să-l scoată!“ Ei mi l-au dat, iar eu l-am aruncat în foc și din el a ieșit vițelul acesta.
25 Când a văzut Moise că poporul era fără frâu – căci Aaron îl făcuse să fie fără frâu și de batjocură înaintea dușmanilor lui –
26 a stat la intrarea în tabără și a zis: „Cine este de partea Domnului , să vină la mine!“ Toți leviții s-au adunat în jurul lui.
27 El le-a zis: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Fiecare dintre voi să se încingă cu sabia! Întoarceți-vă și mergeți din poartă în poartă, prin toată tabăra și fiecare să omoare pe fratele, pe prietenul și pe vecinul său.»“
28 Leviții au făcut așa cum le-a poruncit Moise și aproape trei mii de oameni au căzut în ziua aceea.
29 Apoi Moise le-a zis: „Astăzi v-ați predatDomnului , fiecare cu prețul fiului și al fratelui său, aducând binecuvântare peste voi.“
30 În ziua următoare Moise a zis poporului: „Ați făcut un mare păcat. Acum mă voi sui la Domnul ; poate voi putea face ispășire pentru păcatul vostru.“
31 Moise s-a întors la Domnul și I-a zis: – Oamenii aceștia au săvârșit un mare păcat, făurindu-și zei din aur.
32 Dar acum, Te rog, iartă-le păcatul! Dacă nu, șterge-mă din cartea pe care ai scris-o.
33 – Pe acela care a păcătuit împotriva Mea îl voi șterge din cartea Mea, i-a răspuns Domnul lui Moise.
34 Acum du-te și condu poporul spre locul despre care ți-am spus. Iată că Îngerul Meu va merge înaintea ta. Totuși, atunci când va veni ziua pedepsei, îi voi pedepsi pentru păcatul lor.
35 Domnul a lovit poporul, pentru ceea ce făcuseră cu vițelul făurit de Aaron.