11 mergeți și adunați-vă paie de oriunde găsiți, însă să știți că norma voastră nu va fi micșorată.»“
12 Poporul s-a răspândit prin toată țara Egiptului ca să adune miriște în loc de paie.
13 Vătafii îi grăbeau, zicându-le: „Terminați-vă lucrul, norma zilnică, ca și atunci când vi se dădeau paie.“
14 Supraveghetorii israeliților, care fuseseră puși peste ei de către vătafii lui Faraon, erau bătuți și întrebați: „De ce n-ați terminat ieri și astăzi numărul de cărămizi pe care-l făceați înainte?“
15 Atunci supraveghetorii israeliților au venit la Faraon și i-au zis: – De ce te porți așa cu sclavii tăi?
16 Nu li se mai dau paie sclavilor tăi, și totuși li se cere aceeași normă de cărămizi! Ia aminte cum sunt bătuți sclavii tăi! Greșeala este a poporului tău!
17 Faraon le-a răspuns: – Leneșilor! Asta sunteți, niște leneși! De aceea ziceți: „Lasă-ne să plecăm ca să aducem jertfe Domnului. “