5 Vedeți, a mai zis Faraon, cât de numeros este acum acest popor în țară, și voi vreți să-l opriți de la lucru!
6 În aceeași zi, Faraon le-a poruncit vătafilor și supraveghetorilor poporului:
7 „Să nu mai dați poporului paie ca înainte, ca să facă cărămizi, ci să se ducă ei înșiși să și le adune.
8 Totuși să le cereți același număr de cărămizi ca mai înainte și să nu le micșorați norma, pentru că sunt leneși. De aceea își permit să strige: «Lasă-ne să plecăm ca să aducem jertfe Dumnezeului nostru!»
9 Să li se dea mai mult de lucru, ca să aibă ce să muncească și să nu mai ia în seamă tot felul de minciuni.“
10 Vătafii și supraveghetorii poporului s-au dus și au anunțat poporul: „Așa vorbește Faraon: «Nu vă mai dau paie;
11 mergeți și adunați-vă paie de oriunde găsiți, însă să știți că norma voastră nu va fi micșorată.»“