1 După ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer, și a zis: „Tată, a sosit ceasul! Proslăvește pe Fiul Tău, ca și Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine,
2 după cum I-ai dat putere peste orice făptură, ca să dea viața vecinică tuturor acelora, pe cari I i-ai dat Tu.
3 Și viața vecinică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimes Tu.
4 Eu Te-am proslăvit pe pămînt, am sfîrșit lucrarea, pe care Mi-ai dat-o s’o fac.
5 Și acum, Tată, proslăvește-Mă la Tine însuți cu slava, pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea.
6 Am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor, pe cari Mi i-ai dat din lume. Ai Tăi erau, și Tu Mi i-ai dat; și ei au păzit Cuvîntul Tău.
7 Acum au cunoscut că tot ce Mi-ai dat Tu, vine dela Tine.
8 Căci le-am dat cuvintele, pe cari Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit, și au cunoscut cu adevărat că dela Tine am ieșit, și au crezut că Tu M’ai trimes.
9 Pentru ei Mă rog. Nu Mă rog pentru lume, ci pentru aceia, pe cari Mi i-ai dat Tu; pentrucă sînt ai Tăi: –
10 tot ce este al Meu, este al Tău, și ce este al Tău, este al Meu, – și Eu sînt proslăvit în ei.
11 Eu nu mai sînt în lume, dar ei sînt în lume, și Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzește, în Numele Tău, pe aceia pe cari Mi i-ai dat, pentruca ei să fie una, cum sîntem și noi.
12 Cînd eram cu ei în lume, îi păzeam Eu în Numele Tău. Eu am păzit pe aceia, pe cari Mi i-ai dat; și niciunul din ei n’a perit, afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura.
13 Dar acum, Eu vin la Tine; și spun aceste lucruri, pe cînd sînt încă în lume, pentruca să aibă în ei bucuria Mea deplină.
14 Le-am dat Cuvîntul Tău; și lumea i-a urît, pentrucă ei nu sînt din lume, dupăcum Eu nu sînt din lume.
15 Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzești de cel rău.
16 Ei nu sînt din lume, dupăcum nici Eu nu sînt din lume.
17 Sfințește-i prin adevărul Tău: Cuvîntul Tău este adevărul.
18 Cum M’ai trimes Tu pe Mine în lume, așa i-am trimes și Eu pe ei în lume.
19 Și Eu însumi Mă sfințesc pentru ei, ca și ei să fie sfințiți prin adevăr.
20 Și mă rog nu numai pentru ei, ci și pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvîntul lor.
21 Mă rog ca toți să fie una, cum Tu, Tată, ești în Mine, și Eu în Tine; ca, și ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M’ai trimes.
22 Eu le-am dat slava, pe care Mi-ai dat-o Tu, pentruca ei să fie una, cum și noi sîntem una, –
23 Eu în ei, și Tu în Mine; – pentruca ei să fie în chip desăvîrșit una, ca să cunoască lumea că Tu M’ai trimes, și că i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine.
24 Tată, vreau ca acolo unde sînt Eu, să fie împreună cu Mine și aceia, pe cari Mi i-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea, slavă, pe care Mi-ai dat-o Tu; fiindcă Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii.
25 Neprihănitule Tată, lumea nu Te-a cunoscut; dar Eu Te-am cunoscut, și aceștia au cunoscut că Tu M’ai trimes.
26 Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău, și li-L voi mai face cunoscut, pentruca dragostea cu care M’ai iubit Tu, să fie în ei, și Eu să fiu în ei.“