8 Apoi S’a plecat iarăș, și scria cu degetul pe pămînt.
9 Cînd au auzit ei cuvintele acestea, s’au simțit mustrați de cugetul lor, și au ieșit afară, unul cîte unul, începînd dela cei mai bătrîni, pînă la cei din urmă. Și Isus a rămas singur cu femeia, care stătea în mijloc.
10 Atunci S’a ridicat în sus; și, cînd n’a mai văzut pe nimeni decît pe femeie, Isus i-a zis: „Femeie, unde sînt pîrîșii tăi? Nimeni nu te-a osîndit?“
11 „Nimeni, Doamne“, I-a răspuns ea. Și Isus i-a zis: „Nici Eu nu te osîndesc. Du-te, și să nu mai păcătuiești.“)
12 Isus le-a vorbit din nou, și a zis: „Eu sînt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întunerec, ci va avea lumina vieții.“
13 La auzul acestor vorbe, Fariseii I-au zis: „Tu mărturisești despre Tine însuți: deci mărturia Ta nu este adevărată.“
14 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine însumi, totuș mărturia Mea este adevărată; căci Eu știu de unde am venit și unde Mă duc, dar voi nu știți nici de unde vin nici unde Mă duc.