1 Într’o zi, Isus Se ruga într’un loc anumit. Cînd a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: „Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum a învățat și Ioan pe ucenicii lui.“
2 El le-a zis: „Cînd vă rugați, să ziceți:Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pămînt.
3 Pînea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă în fiecare zi;
4 și ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă și noi iertăm oricui ne este dator; și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău.“
5 Apoi le-a mai zis: „Dacă unul dintre voi are un prieten, și se duce la el la miezul nopții, și-i zice: «Prietene, împrumută-mi trei pîni,
6 căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, și n’am ce-i pune înainte;»
7 și dacă dinlăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: «Nu mă turbura; acum ușa este încuiată, copiii mei sînt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ți dau pîni», –