Luca 5 VDC

1 Pe cînd Se afla lîngă lacul Ghenezaret și Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvîntul lui Dumnezeu,

2 Isus a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieșiseră din ele să-și spele mrejile.

3 S’a suit într’una din aceste corăbii, care era a lui Simon: și l-a rugat s’o depărteze puțin de la țărm. Apoi a șezut jos, și învăța pe noroade din corabie.

4 Cînd a încetat să vorbească, a zis lui Simon: „Depărtează-o la adînc, și aruncați-vă mrejile pentru pescuire.“

5 Drept răspuns, Simon I-a zis: „Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit, și n’am prins nimic; dar, la cuvîntul Tău, voi arunca mrejile!“

6 Dupăce le-au aruncat, au prins o așa de mare mulțime de pești că începeau să li se rupă mrejile.

7 Au făcut semn tovarășilor lor, cari erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Aceia au venit și au umplut amîndouă corăbiile, așa că au început să se afunde corăbiile.

8 Cînd a văzut Simon Petru lucrul acesta, s’a aruncat la genunchii lui Isus, și I-a zis: „Doamne, pleacă dela mine, căci sînt un om păcătos.“

9 Fiindcă îl apucase spaima, pe el și pe toți ceice erau cu el, din pricina pescuirii, pe care o făcuseră.

10 Tot așa și pe Iacov și pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarășii lui Simon. Atunci Isus a zis lui Simon: „Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.“

11 Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat totul, și au mers după El.

12 Isus era într’una din cetăți. Și iată că un om plin de lepră, cum L-a văzut, s’a aruncat cu fața la pămînt, L-a rugat, și I-a zis: „Doamne dacă vrei, poți să mă curățești.“

13 Isus a întins mîna, S’a atins de el, și i-a zis: „Da, voiesc, fii curățit!“ Îndată, l-a lăsat lepra.

14 Apoi i-a poruncit să nu spună nimănui. „Ci du-te“, i-a zis El, „de te arată preotului, și adu pentru curățirea ta ce a rînduit Moise, ca mărturie pentru ei.“

15 Se răspîndea tot mai mult vestea despre El, și oamenii se strîngeau cu grămada, ca să-L asculte și să fie vindecați de boalele lor.

16 Iar El se ducea în locuri pustii, și Se ruga.

17 Într’una din zile, Isus învăța pe noroade. Niște Farisei și învățători ai Legii, cari veniseră din toate satele Galileii și Iudeii și din Ierusalim, stăteau acolo; iar puterea Domnului era cu El, ca să vindece.

18 Și iată că niște oameni purtau într’un pat pe un slăbănog, și căutau să-l ducă înlăuntru, ca să-l pună înaintea Lui.

19 Fiindcă n’aveau pe unde să-l ducă înlăuntru, din pricina norodului, s’au suit pe acoperișul casei, și l-au coborît cu patul printre cărămizi, în mijlocul adunării, înaintea lui Isus.

20 Cînd le-a văzut credința, Isus a zis: „Omule, păcatele îți sînt iertate!“

21 Cărturarii și Fariseii au început să cîrtească, și să zică în ei înșiși: „Cine este acesta, de rostește hule? Cine poate să ierte păcatele decît singur Dumnezeu?“

22 Isus, care le-a cunoscut gîndurile, a luat cuvîntul și le-a zis: „Pentruce cîrtiți în inimile voastre?

23 Ce este mai lesne: a zice: «Păcatele îți sînt iertate», sau a zice: «Scoală-te, și umblă?»

24 Dar, ca să știți că Fiul omului are putere pe pămînt să ierte păcatele: – «Ție îți poruncesc», a zis El slăbănogului, «scoală-te, ridică-ți patul, și du-te acas㻄

25 Și numaidecît, slăbănogul s’a sculat, în fața lor, a ridicat patul pe care zăcea și s’a dus acasă, slăvind pe Dumnezeu.

26 Toți au rămas uimiți, și slăveau pe Dumnezeu; plini de frică, ziceau: „Azi am văzut lucruri nemaipomenite.“

27 După aceea Isus a ieșit afară, și a văzut pe un vameș, numit Levi, șezînd la vamă. Și i-a zis: „Vino după Mine!“

28 Vameșul a lăsat totul, s’a sculat, și a mers după El.

29 Levi I-a făcut un ospăț mare la el în casă; și o mulțime de vameși și de alți oaspeți ședeau la masă cu ei.

30 Fariseii și cărturarii cîrteau și ziceau ucenicilor Lui: „Pentruce mîncați și beți împreună cu vameșii și cu păcătoșii?

31 Isus a luat cuvîntul și le-a zis: „Nu cei sănătoși au trebuință de doftor, ci cei bolnavi.

32 N’am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți ci pe cei păcătoși.“

33 Ei I-au zis: „Ucenicii lui Ioan, ca și ai Fariseilor, postesc des, și fac rugăciuni, pe cînd ai Tăi mănîncă și beau.“

34 El le-a răspuns: „Oare puteți face pe nuntași să postească în timpul cînd mirele este cu ei?

35 Vor veni zile cînd va fi luat mirele dela ei; atunci vor posti în acele zile.“

36 Le-a spus și o pildă: „Nimeni nu rupe dintr’o haină nouă un petec, ca să-l pună la o haină veche; altmintrelea, rupe și haina cea nouă, și nici petecul luat dela ea, nu se potrivește la cea veche.

37 Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altmintrelea, vinul cel nou sparge burdufurile, se varsă, și burdufurile se prăpădesc;

38 ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi, și amîndouă se păstrează.

39 Și nimeni, după ce a băut vin vechi, nu voiește vin nou, căci zice: «Este mai bun cel vechi“

Capitolele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24