10 Tot așa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește.“
11 El a mai zis: „Un om avea doi fii.
12 Cel mai tînăr din ei a zis tatălui său: «Tată, dă-mi partea de avere, ce mi se cuvine.» Și tatăl le-a împărțit averea.
13 Nu după multe zile, fiul cel mai tînăr a strîns totul, și a plecat într’o țară depărtată, unde și-a risipit averea, ducînd o viață destrăbălată.
14 După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în țara aceea, și el a început să ducă lipsă.
15 Atunci s’a dus și s’a lipit de unul din locuitorii țării aceleia, care l-a trimes pe ogoarele lui să-i păzească porcii.
16 Mult ar fi dorit el să se sature cu roșcovele, pe cari le mîncau porcii, dar nu i le da nimeni.