46 Apoi le-a venit în gînd să știe cine dintre ei ar fi cel mai mare.
47 Isus le-a cunoscut gîndul inimii, a luat un copilaș, l-a pus lîngă El,
48 și le-a zis: „Oricine primește pe acest copilaș, în Numele Meu, pe Mine Mă primește; și oricine Mă primește pe Mine, primește pe Cel ce M’a trimes pe Mine. Fiindcă cine este cel mai mic între voi toți, acela este mare.“
49 Ioan a luat cuvîntul, și a zis: „Învățătorule, noi am văzut pe un om scoțînd draci în Numele tău; și l-am oprit, pentrucă nu merge după noi.“
50 „Nu-l opriți“, i-a răspuns Isus, „fiindcă cine nu este împotriva voastră, este pentru voi.“
51 Cînd s’a apropiat vremea în care avea să fie luat în cer, Isus Și-a îndreptat fața hotărît să meargă la Ierusalim.
52 A trimes înainte niște soli, cari s’au dus și au intrat într’un sat al Samaritenilor, ca să-I pregătească un loc de găzduit.