6 „Niciunul nu este ca Tine, Doamne! Mare ești Tu, și mare este Numele Tău prin puterea Ta.
7 Cine să nu se teamă de Tine, Împărate al neamurilor? Ție se cuvine teama; căci între toți înțelepții neamurilor și în toate împărățiile lor, niciunul nu este ca Tine.
8 Toți laolaltă, sînt proști și fără minte, știința idolilor nu este decît deșertăciune, e lemn!
9 Ei aduc din Tarsis foițe de argint și aur din Ufaz; meșterul și mîna argintarului le pun în lucru; hainele acestor dumnezei sînt de materii văpsite în albastru și în purpură, toate sînt lucrate de meșteri iscusiți. –
10 Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, este un Dumnezeu viu și un Împărat vecinic. Pămîntul tremură de mînia Lui, și neamurile nu pot să sufere urgia lui.“
11 „Așa să le vorbiți: «Dumnezeii, cari n’au făcut nici cerurile, nici pămîntul, vor pieri depe pămînt și de supt ceruri.
12 Dar El a făcut pămîntul prin puterea Lui, a întemeiat lumea prin înțelepciunea Lui, a întins cerurile prin priceperea Lui.