1 „Așa mi-a vorbit Domnul: «Du-te de cumpără-ți un brîu de in, și pune-l în jurul coapselor tale; dar să nu-l moi în apă!»
2 Am cumpărat brîul, după porunca Domnului, și l-am pus în jurul coapselor mele.
3 Apoi Cuvîntul Domnului mi-a vorbit a doua oară, astfel:
4 «Ia brîul, pe care l-ai cumpărat, și pe care l-ai pus în jurul coapselor tale, scoală-te, du-te la Eufrat, și ascunde-l acolo în crăpătura unei stînci.»
5 M’am dus, și l-am ascuns la Eufrat, cum îmi poruncise Domnul.
6 După mai multe zile, Domnul mi-a zis: «Scoală-te, du-te la Eufrat, și ia de acolo brîul, pe care-ți poruncisem să-l ascunzi acolo!»
7 M’am dus la Eufrat, am săpat, și am luat brîul din locul în care-l ascunsesem; dar iată că brîul era stricat și nu mai era bun de nimic.
8 Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel:
9 «Așa vorbește Domnul: «Așa voi nimici mîndria lui Iuda și mîndria peste măsură de mare a Ierusalimului.
10 Poporul acesta este un popor rău: nu vrea să asculte cuvintele Mele, urmează pornirile inimii lui, și merge după alți dumnezei, ca să le slujească și să se închine înaintea lor; de aceea va ajunge întocmai ca brîul acesta, care nu mai este bun de nimic!
11 Căci, cum se lipește brîul de coapsele unui om, așa Îmi lipisem Eu toată casa lui Israel și toată casa lui Iuda, zice Domnul, ca să fie poporul Meu, Numele Meu, lauda Mea și slava Mea; dar nu M’au ascultat.
12 De aceea spune-le cuvintele acestea: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Toate vasele se vor umplea cu vin!» Și ei îți vor zice: «Crezi că noi nu știm, că toate vasele se vor umplea cu vin?»
13 Atunci spune-le: «Așa vorbește Domnul: «Iată, voi umplea pe toți locuitorii țării acesteia, pe împărații cari stau pe scaunul de domnie al lui David, pe preoți, pe prooroci, și pe toți locuitorii Ierusalimului, îi voi umplea de beție.
14 Îi voi sfărîma pe unii de alții, pe părinți și pe fii laolaltă, zice Domnul. «Nu-i voi cruța, nu voi avea milă de ei, nu Mă voi îndura de ei, nimic nu Mă va împedeca să-i nimicesc.“
15 „Ascultați și luați aminte! Nu fiți mîndri, căci Domnul vorbește!
16 Dați slavă Domnului, Dumnezeului vostru, pînă nu vine întunerecul, pînă nu vi se lovesc picioarele de munții nopții! Veți aștepta lumina, dar El o va preface în umbra morții, și o va preface în negură adîncă.
17 Iar dacă nu vreți să ascultați, voi plînge în ascuns, pentru mîndria voastră; mi se vor topi ochii în lacrămi, pentrucă turma Domnului va fi dusă în robie.
18 Spune împăratului și împărătesei: «Ședeți pe pămînt! Căci v’a căzut de pe cap cununa împărărtească ce vă slujea ca podoabă.“
19 „Cetățile dela miazăzi sînt închise, și nu-i cine să deschidă. Tot Iuda este dus în robie, da, în întregime este dus în robie.“
20 „Ridică-ți ochii și privește pe ceice vin dela miazănoapte. Unde este turma care-ți fusese dată, turma de care erai așa de mîndru?
21 Ce vei zice cînd va pune mai mari peste tine pe străinii aceia pe cari i-ai obicinuit să-ți fie prieteni de aproape? Nu te vor apuca durerile, cum apucă pe o femeie la naștere?
22 Și dacă vei zice în inima ta: «Pentruce mi se întîmplă lucrul acesta?“ – „Din pricina mulțimii nelegiuirilor tale, ți s’au ridicat poalele hainelor, și ți se dezgolesc călcîile cu sila.
23 Poate un Etiopian să-și schimbe pielea, sau un pardos să-și schimbe petele? Tot așa, ați putea voi să faceți binele, voi, cari sînteți deprinși să faceți răul?
24 De aceea, îi voi risipi, ca pleava luată de vîntul pustiei.
25 Iată-ți soarta, partea pe care ți-o măsor, zice Domnul, pentrucă M’ai uitat, și ți-ai pus încrederea în minciună.
26 De aceea îți voi ridica poalele și ți le voi da peste cap, ca să ți se vadă rușinea.
27 Am văzut preacurviile și nechezăturile tale, curviile nelegiuite pe dealuri și în ogoare, ți-am văzut urîciunile! Vai de tine, Ierusalime! Nu vrei să te curăți? Cît vei mai zăbovi?“