1 Iată cuvîntul vorbit lui Ieremia din partea Domnului:
2 „Șezi la poarta Casei Domnului, vestește acolo cuvîntul acesta, și spune: «Ascultați Cuvîntul Domnului, toți bărbații lui Iuda, cari intrați pe aceste porți, ca să vă închinați înaintea Domnului!“
3 „Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Îndreptați-vă căile și faptele, și vă voi lăsa să locuiți în locul acesta.
4 Nu vă hrăniți cu nădejdi înșelătoare, zicînd: «Acesta este Templul Domnului, Templul Domnului, Templul Domnului!»
5 «Căci numai dacă vă veți îndrepta căile și faptele, dacă veți înfăptui dreptatea unii față de alții,
6 dacă nu veți asupri pe străin, pe orfan și pe văduvă, dacă nu veți vărsa sînge nevinovat în locul acesta, și dacă nu veți merge după alți dumnezei, spre nenorocirea voastră,
7 numai așa vă voi lăsa să locuiți în locul acesta, în țara pe care am dat-o părinților voștri, din vecinicie în vecinicie.
8 Dar iată că voi vă hrăniți cu nădejdi înșelătoare, cari nu slujesc la nimic.
9 Cum? Furați, ucideți, preacurviți, jurați strîmb, aduceți tămîie lui Baal, mergeți după alți dumnezei pe cari nu-i cunoașteți!…
10 Și apoi veniți să vă înfățișați înaintea Mea, în Casa aceasta peste care este chemat Numele Meu și ziceți: «Sîntem izbăviți!»… ca iarăș să faceți toate aceste urîciuni!
11 «Este Casa aceasta peste care este chemat Numele Meu, o peșteră de tîlhari înaintea voastră?»«Eu însumi văd lucrul acesta, zice Domnul!“
12 „Duceți-vă dar la locul care-Mi fusese închinat la Silo, unde pusesem să locuiască odinioară Numele Meu, și vedeți ce i-am făcut, din pricina răutății poporului Meu Israel!
13 „Și acum, fiindcă ați făcut toate aceste fapte, zice Domnul, fiindcă v’am vorbit dis de dimineață, și n’ați ascultat, fiindcă v’am chemat și n’ați răspuns,
14 voi face Casei peste care este chemat Numele Meu, în care vă puneți încrederea, și locului pe care vi l-am dat vouă și părinților voștri, le voi face întocmai cum am făcut lui Silo.
15 Și vă voi lepăda dela Fața Mea, cum am lepădat pe toți frații voștri, pe toată sămînța lui Efraim!“
16 „Tu însă nu mijloci pentru poporul acesta, nu înălța nici cereri, nici rugăciuni pentru ei, și nu stărui pe lîngă Mine; căci nu te voi asculta!
17 Nu vezi ce fac ei în cetățile lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului?
18 Copiii strîng lemne, părinții aprind focul, și femeile frămîntă plămădeala, ca să pregătească turte împărătesei cerului, și să toarne jertfe de băutură altor dumnezei, ca să Mă mînie.“
19 „Pe Mine Mă mînie ei oare? zice Domnul; nu pe ei înșiși, spre rușinea lor?“
20 „De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Iată, mînia și urgia Mea se vor vărsa peste locul acesta, peste oameni și dobitoace, peste copacii de pe cîmp și peste roadele pămîntului; și va arde, și nu se va stinge.“
21 „Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Adăugați arderile voastre de tot la jertfele voastre, și mîncați-le carnea!
22 Căci n’am vorbit nimic cu părinții voștri și nu le-am dat nici o poruncă, cu privire la arderi de tot și jertfe, în ziua cînd i-am scos din țara Egiptului.
23 Ci iată porunca pe care le-am dat-o: «Ascultați glasul Meu, și Eu voi fi Dumnezeul vostru, iar voi veți fi poporul Meu; umblați pe toate căile pe cari vi le-am poruncit, ca să fiți fericiți.»
24 Dar ei n’au ascultat, și n’au luat aminte, ci au urmat sfaturile și pornirile inimii lor rele, au dat înapoi și n’au mers înainte.
25 Din ziua cînd au ieșit părinții voștri din Egipt, pînă în ziua de azi, v’am trimes pe toți slujitorii Mei, proorocii, i-am trimes în fiecare zi, de dimineață.
26 Dar ei nu M-au ascultat, n’au luat aminte; și-au înțepenit gîtul, și au făcut mai rău de cît părinții lor.
27 Și chiar dacă le vei spune toate aceste lucruri, tot nu te vor asculta; și dacă vei striga la ei, nu-ți vor răspunde.
28 De aceea, spune-le: «Acesta este poporul care n’ascultă glasul Domnului, Dumnezeului său, și care nu vrea să ia învățătură; s’a dus adevărul, a fugit din gura lor.»
29 «Acum, tunde-ți părul, Ierusalime, și aruncă-l departe; suie-te pe înălțimi, și fă o cîntare de jale! Căci Domnul lapădă și îndepărtează neamul de oameni, care I-a ațîțat urgia.
30 Căci copiii lui Iuda au făcut ce este rău înaintea Mea, zice Domnul; și-au așezat urîciunile lor în Casa peste care este chemat Numele Meu, ca s’o spurce.
31 Au zidit și locuri înalte la Tofet, în valea Ben-Hinom, ca să-și ardă în foc pe fiii și fiicele lor: lucru pe care Eu nu-l poruncisem, și nici nu-Mi trecuse prin minte.“
32 „De aceea iată, vin zile, zice Domnul, cînd nu se va mai zice Tofet și valea Ben-Hinom, ci se va zice valea măcelului, și se vor îngropa morții la Tofet, din lipsă de loc.
33 Trupurile moarte ale acestui popor vor fi hrana păsărilor cerului și a fiarelor pămîntului; și nimeni nu le va speria.
34 Voi face astfel să înceteze în cetățile lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului, strigătele de bucurie și strigătele de veselie, cîntecele mirelui și cîntecele miresei, căci țara va ajunge un pustiu!“