21 Ce vei zice cînd va pune mai mari peste tine pe străinii aceia pe cari i-ai obicinuit să-ți fie prieteni de aproape? Nu te vor apuca durerile, cum apucă pe o femeie la naștere?
22 Și dacă vei zice în inima ta: «Pentruce mi se întîmplă lucrul acesta?“ – „Din pricina mulțimii nelegiuirilor tale, ți s’au ridicat poalele hainelor, și ți se dezgolesc călcîile cu sila.
23 Poate un Etiopian să-și schimbe pielea, sau un pardos să-și schimbe petele? Tot așa, ați putea voi să faceți binele, voi, cari sînteți deprinși să faceți răul?
24 De aceea, îi voi risipi, ca pleava luată de vîntul pustiei.
25 Iată-ți soarta, partea pe care ți-o măsor, zice Domnul, pentrucă M’ai uitat, și ți-ai pus încrederea în minciună.
26 De aceea îți voi ridica poalele și ți le voi da peste cap, ca să ți se vadă rușinea.
27 Am văzut preacurviile și nechezăturile tale, curviile nelegiuite pe dealuri și în ogoare, ți-am văzut urîciunile! Vai de tine, Ierusalime! Nu vrei să te curăți? Cît vei mai zăbovi?“