14 Dar Domnul mi-a răspuns: «Proorocii lor proorocesc minciuni în Numele Meu; Eu nu i-am trimes, nu le-am dat poruncă, și nu le-am vorbit; ci ei vă proorocesc niște vedenii mincinoase, proorociri deșerte, înșelătorii și închipuiri scoase din inima lor.
15 De aceea așa vorbește Domnul despre proorocii cari măcar că nu i-am trimes Eu, proorocesc totuș în Numele Meu, și zic: Nu va fi nici sabie, nici foamete în țara aceasta.» – «Proorocii aceștia vor pieri uciși de sabie și de foamete!
16 Iar aceia, cărora le proorocesc ei, vor fi întinși pe ulițele Ierusalimului, de foamete și sabie; nu va avea cine să-i îngroape, nici pe ei, nici pe nevestele lor, nici pe fiii lor, nici pe fiicele lor; voi turna astfel răutatea lor asupra lor.“
17 „Spune-le lucrul acesta: «Îmi varsă lacrămi ochii zi și noapte, și nu se opresc. Căci fecioara, fiica poporului meu este greu lovită cu o rană foarte usturătoare.
18 Dacă ies la cîmp, dau peste oameni străpunși de sabie. Dacă intru în cetate, dau peste niște ființe sleite de foamete; chiar și proorocul și preotul cutreieră țara, fără să știe unde merg.“
19 „Ai lepădat Tu de tot pe Iuda, și a urît suflet Tău atît de mult Sionul? Pentru ce ne lovești așa, că nu mai este nici o vindecare pentru noi? Trăgeam nădejde de pace, și nu vine nimic bun, așteptam o vreme de vindecare, și nu-i de cît groază!“
20 „Doamne, ne recunoaștem răutatea noastră, și nelegiuirea părinților noștri; căci am păcătuit împotriva Ta.