14 Părăsește zăpada Libanului stînca ogoarelor? Sau se văd secînd apele cari vin de departe proaspete și curgătoare?
15 Totuș poporul Meu M’a uitat și aduce tămîie idolilor; s’a abătut din căile lui, a părăsit vechile cărări, și a apucat pe cărări și drumuri nebătute,
16 făcînd astfel din țara lor, o pustietate, o vecinică batjocură; toți ceice trec prin ea sînt uimiți și dau din cap.
17 Ca vîntul de la răsărit, îi voi risipi înaintea vrăjmașului; iar în ziua necazului lor, le voi întoarce spatele și nu Mă voi uita la ei!“
18 „Atunci ei au zis: «Veniți, să urzim rele împotriva lui Ieremia! Căci doar nu va pieri Legea din lipsă de preoți, nici sfatul din lipsă de înțelepți, nici cuvîntul din lipsă de prooroci. Haidem să-l ucidem cu vorba, și să nu luăm seama la toate vorbirile lui!“
19 „Ascultă-mă, Doamne, și auzi glasul protivnicilor mei!
20 Cu rău se răsplătește binele? Căci au săpat o groapă ca să-mi ia viața. Adu-Ți aminte că am stat înaintea Ta, ca să vorbesc bine pentru ei, și să abat mînia Ta de la ei.