31 „Iată, zice Domnul, am necaz pe proorocii cari iau cuvîntul lor și-l dau drept cuvînt al Meu.“
32 „Iată, zice Domnul, am necaz pe cei ce proorocesc visuri neadevărate, cari le istorisesc și rătăcesc pe poporul Meu, cu minciunile și cu îndrăzneala lor; nu i-am trimes Eu, nu Eu le-am dat poruncă, și nu sînt de niciun folos poporului acestuia, zice Domnul.“
33 „Dacă poporul acesta, sau un prooroc, sau un preot te va întreba: «Care este amenințarea Domnului?» să le spui care este această amenințare: «Vă voi lepăda, zice Domnul.“
34 „Și pe proorocul, pe preotul, sau pe acela din popor care va zice: «O amenințare a Domnului,» îl voi pedepsi, pe el și casa lui!
35 Așa să spuneți însă, fiecare aproapelui său, fiecare fratelui său: «Ce a răspuns Domnul?» Sau: «Ce a zis Domnul?»
36 Dar să nu mai ziceți: «O amenințare a Domnului,» căci cuvîntul fiecăruia va fi o amenințare pentru el, dacă veți suci astfel cuvintele Dumnezeului Celui viu, cuvintele Domnului oștirilor, Dumnezeului nostru!
37 Așa să zici proorocului: «Ce ți-a răspuns Domnul?» Sau: «Ce a zis Domnul?»