17 Și unii din bătrînii țării s’au sculat, și au zis întregei adunări a poporului:
18 „Mica din Moreșet proorocea pe vremea lui Ezechia, împăratul lui Iuda, și spunea întregului popor al lui Iuda: «Așa vorbește Domnul oștirilor: «Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre, și muntele Casei Domnului o înălțime acoperită cu păduri.»
19 L-a omorît însă oare Ezechia, împăratul lui Iuda, și tot Iuda? Nu s’a temut Ezechia de Domnul? Nu s’a rugat el Domnului? Și atunci Domnul S’a căit de răul pe care-l rostise împotriva lor. Și noi să ne împovărăm sufletul cu o nelegiuire așa de mare?“
20 (A mai fost însă un om care proorocea în Numele Domnului: Urie, fiul lui Șemaia, din Chiriat-Iearim. El a proorocit împotriva cetății acesteia și împotriva țării acesteia tocmai aceleași lucruri ca Ieremia.
21 Împăratul Ioiachim, toți vitejii lui, și toate căpeteniile lui, au auzit cuvintele lui, și împăratul a căutat să-l omoare. Dar Urie, care a fost înștiințat de lucrul acesta, s’a temut, a fugit, și s’a dus în Egipt.
22 Împăratul Ioiachim a trimes niște oameni în Egipt și anume: Pe Elnatan, fiul lui Acbor, și pe alții împreună cu el în Egipt.
23 Aceștia au scos din Egipt pe Urie și l-au adus la împăratul Ioiachim, care l-a omorît cu sabia, și i-a aruncat trupul mort în mormintele copiilor poporului.) –