17 Este nădejde pentru urmașii tăi, zice Domnul; copiii tăi se vor întoarce în ținutul lor!»
18 Aud pe Efraim bocindu-se: «M’ai pedepsit, și am fost pedepsit, ca un junc nedeprins la jug; întoarce-mă Tu, și mă voi întoarce, căci Tu ești Domnul, Dumnezeul meu!
19 După ce m’am întors, m’am căit; și după ce mi-am recunoscut greșelele, mă bat pe pulpă; sînt rușinat și roș de rușine, căci port ocara tinereței mele.» –
20 «Îmi este Efraim un fiu scump, un copil iubit de Mine?» «Căci cînd vorbesc de el, Îmi aduc aminte cu gingășie de el, de aceea Îmi arde inima în Mine pentru el, și voi avea milă negreșit de el, zice Domnul. –
21 «Ridică semne pe drum, pune stîlpi, ia seama la calea, la drumul pe care l-ai urmat… Întoarce-te, fecioara lui Israel, întoarce-te în cetățile acestea cari sînt ale tale!
22 Pînă cînd vei fi pribeagă, fiică rătăcită? Căci Domnul face un lucru nou pe pămînt: femeia va peți pe bărbat.
23 „Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iată ce se va zice iarăș în țara lui Iuda și în cetățile sale, cînd voi aduce înapoi pe prinșii lor de război: «Domnul să te binecuvinteze, locaș al neprihănirii, munte sfînt!»