4 A doua zi, după omorîrea lui Ghedalia, pe cînd nimeni nu știa nimic,
5 au venit din Sihem, din Silo și din Samaria, optzeci de oameni, cu barba rasă și cu haine sfîșiate, cari își făcuseră tăieturi în piele; aveau daruri de mîncare și tămîie, ca să le aducă la Casa Domnului.
6 Ismael, fiul lui Netania, le-a ieșit înainte din Mițpa, și mergea plîngînd. Cînd i-a întîlnit, le-a zis: „Veniți la Ghedalia, fiul lui Ahicam!“
7 Și cînd au ajuns ei în mijlocul cetății, Ismael, fiul lui Netania, i-a junghiat și i-a aruncat în groapă, cu ajutorul oamenilor, cari-l însoțeau.
8 Dar s’au găsit printre ei zece oameni cari au zis lui Ismael: „Nu ne omorî, căci mai avem merinde ascunse în cîmp: grîu, orz, untdelemn și miere!“ Atunci el i-a cruțat, și nu i-a omorît împreună cu frații lor.
9 Groapa în care a aruncat Ismael toate trupurile moarte ale oamenilor pe cari i-a ucis, afară de Ghedalia, este groapa aceea mare pe care o făcuse împăratul Asa, cînd se temea de Baeșa, împăratul lui Israel; groapa aceasta a umplut-o Ismael, fiul lui Netania, cu cei uciși.
10 Ismael a luat prinși de război pe toi ceice mai rămăseseră la Mițpa din popor, pe fiicele împăratului și pe toți aceia din popor, cari locuiau acolo, și pe cari-i încredințase Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, lui Ghedalia, fiul lui Ahicam; Ismael fiul lui Netania, i-a luat prinși de război, și a plecat ca să treacă la Amoniți.