5 Dar ei n’au vrut s’asculte, n’au luat aminte, nu s’au întors dela răutatea lor, și n’au încetat să aducă tămîie altor dumnezei.
6 De aceea s’a vărsat urgia Mea și a izbucnit mînia Mea, și în cetățile lui Iuda și în ulițele Ierusalimului, cari nu mai sînt decît niște dărîmături și un pustiu, cum se vede astăzi.
7 «Acum, așa vorbește Domnul, Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Pentru ce vă faceți voi singuri un rău atît de mare, ca să se nimicească din mijlocul lui Iuda bărbați, femei, copii și prunci, și să nu mai rămînă nici o rămășiță din voi?
8 Pentruce Mă mîniați voi prin lucrările mînilor voastre, aducînd tămîie altor dumnezei ai țării Egiptului, unde ați venit să locuiți pentru o vreme, ca să fiți nimiciți și să ajungeți o pricină de blestem și de ocară printre toate neamurile pămîntului?
9 Ați uitat nelegiuirile părinților voștri, nelegiuirile împăraților lui Iuda, nelegiuirile nevestelor lor, nelegiuirile voastre și nelegiuirile nevestelor voastre, săvîrșite în țara lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului?
10 Ei nu s’au smerit nici pînă în ziua de azi, n’au frică, nu urmează Legea Mea și poruncile Mele, pe cari le-am pus înaintea voastră și înaintea părinților voștri.
11 «De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iată, Îmi întorc Fața împotriva voastră, ca să vă fac rău, și să nimicesc pe tot Iuda.