4 înhămați caii, și încălecați, călăreți; arătați-vă cu coifurile voastre, lustruiți-vă sulițele, îmbrăcați-vă cu platoșa!…
5 Ce văd? Li-i frică, dau înapoi; vitejii lor sînt bătuți; fug fără să se mai uite înapoi… Groaza se răspîndește în toate părțile – zice Domnul. –
6 Cel mai iute nu scapă prin fugă, cel mai viteaz nu poate scăpa! La miază-noapte, pe malurile Eufratului, se clatină și cad!
7 Cine este acela care înaintează ca Nilul, și ale cărui ape se rostogolesc ca rîurile?
8 Este Egiptul. El se umflă ca Nilul, și apele lui se rostogolesc ca rîurile. El zice: «Mă voi sui, voi acoperi țara, voi nimici cetățile și pe locuitorii lor.
9 Suiți-vă, cai! Năpustiți-vă, cară! Să iasă vitejii, cei din Etiopia și din Put, cari mînuiesc scutul, și cei din Lud, cari mînuiesc și întind arcul!
10 Această zi este a Domnului, Dumnezeului oștirilor; este o zi de răzbunare, în care Se răzbună El pe vrăjmașii Săi. Sabia mănîncă, se satură, și se îmbată cu sîngele lor. Căci Domnul, Dumnezeul oștirilor, are o jertfă în țara dela miază-noapte, pe malurile Eufratului.