11 Moabul, era neturburat din tinereța lui, și se odihnea fără teamă pe drojdiile lui, nu era turnat dintr’un vas în altul, și nu era dus în robie. De aceea i s’a păstrat gustul, și nu i s’a schimbat mirosul.“
12 „De aceea iată, vin zile, zice Domnul, cînd îi voi trimete oameni cari-l vor pritoci; îi vor goli vasele și vor face să-i plesnească burdufurile.
13 Moabul va fi dat de rușine cu Chemoș, cum a fost dat de rușine casa lui Israel cu Betel, în care își punea încrederea.
14 Cum puteți să ziceți: «Sîntem viteji, ostași gata de luptă?“
15 „Moabul este pustiit, cetățile lui se înalță în fum, floarea tinerimii lui este jungheată, zice Împăratul, al cărui Nume este Domnul oștirilor.“
16 „Peirea Moabului este aproape să vină, nenorocirea lui vine în graba mare.
17 Bociți-l, toți ceice-l înconjurați, toți cari-i cunoașteți numele! Și ziceți: «Cum a fost sfărîmat acest puternic toiag de cîrmuire, acest toiag măreț!“