15 Așteptam pacea, și nu vine nimic mai bun; o vreme de vindecare, și iată groaza!“ –
16 „Sforăitul cailor săi se aude dinspre Dan și de vuietul nechezatului lor se cutremură toată țara; vin, mănîncă țara și ce cuprinde ea, cetatea și pe cei ce o locuiesc.“
17 „Căci iată că trimet între voi niște șerpi, niște basilici, împotriva cărora nu este niciun descîntec, și vă vor mușca, zice Domnul.“
18 „Aș vrea să-mi alin durerea; dar mă doare inima în mine.
19 Iată, strigătele fiicei poporului meu răsună dintr’o țară depărtată.“ „Nu mai este Domnul în Sion?“ „Nu mai este în ea împăratul ei?“ – „Pentru ce M’au mîniat ei cu chipurile lor cioplite, cu idoli străini?“ –
20 „Secerișul a trecut, vara s’a isprăvit, și noi tot nu sîntem mîntuiți!“ –
21 „Sînt zdrobit de durerea fiicei poporului meu, mă doare, m’apucă groaza.