2 Şi l-a chemat şi i-a spus: Cum de aud aceasta despre tine? Dă socoteală de administrarea ta, fiindcă nu mai poţi fi administrator.
3 Atunci administratorul a spus în el însuşi: Ce să fac? Pentru că domnul meu ia administraţia de la mine; nu sunt în stare să sap; să cerşesc îmi este ruşine.
4 Am hotărât ce să fac, pentru ca, atunci când voi fi scos din administraţie, să mă primească în casele lor.
5 Şi a chemat pe fiecare dintre datornicii domnului său şi a spus primului: Cât datorezi domnului meu?
6 Iar el a spus: O sută de baţi de untdelemn. Iar el i-a spus: Ia înscrisul tău şi şezi degrabă şi scrie cincizeci.
7 Apoi a spus altuia: Dar tu, cât datorezi? Iar el a spus: O sută de cori de grâu. Iar el i-a spus: Ia înscrisul tău şi scrie optzeci.
8 Şi domnul a lăudat pe administratorul nedrept, pentru că lucrase cu înţelepciune, pentru că în generaţia lor copiii acestei lumi sunt mai înţelepţi decât fiii luminii.