1 Şi le-a spus o parabolă, că ar trebui să se roage totdeauna şi să nu se descurajeze,
2 Spunând: Era într-o cetate un judecător, care nu se temea de Dumnezeu şi pe om nu îl respecta;
3 Şi era o văduvă în acea cetate; şi a venit la el, spunând: Fă-mi dreptate faţă de potrivnicul meu.
4 Şi a refuzat pentru un timp; dar după acestea a spus în el însuşi: Chiar dacă nu mă tem de Dumnezeu, nici pe om nu îl respect,
5 Totuşi, pentru că această văduvă mă tulbură, am să îi fac dreptate, ca nu cumva să mă sâcâie cu neîncetata ei venire.