19 Şi după ce nu au găsit în ce fel să îl ducă înăuntru din cauza mulţimii, s-au urcat pe acoperiş şi l-au coborât cu patul printre ţigle, în mijloc, înaintea lui Isus.
20 Şi când le-a văzut credinţa, i-a spus: Omule, păcatele tale îţi sunt iertate!
21 Şi scribii şi fariseii au început să cugete, spunând: Cine este acesta care vorbeşte blasfemii? Cine poate ierta păcatele, decât numai Dumnezeu?
22 Dar când Isus le-a cunoscut gândurile a răspuns şi le-a zis: Ce cugetaţi în inimile voastre?
23 Ce este mai uşor a spune: Păcatele tale îţi sunt iertate; sau a spune: Ridică-te şi umblă?
24 Dar ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele, (a zis paraliticului): Îţi spun, ridică-te şi ia-ţi patul şi du-te acasă.
25 Şi imediat s-a sculat în faţa lor, a luat patul pe care zăcea şi s-a dus acasă, glorificând pe Dumnezeu.